Live Text A 79-a zi de război. Ministrul ucrainean al Apărării: Intrăm în faza unui război de durată cu Rusia. Austin a vorbit cu Șoigu
Ministrul de Externe al Marii Britanii a spus că Vladimir Putin „se umilește pe scena mondială” și solicită sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. Vorbind la reuniunea G7, ea a susținut că sancțiunile nu ar trebui să fie relaxate până când toate trupele ruse nu vor părăsi Ucraina. În mesajul său transmis în timpul nopții, președintele Zelenski a declarat că Rusia a suferit deja o înfrângere strategică „evidentă”. Totodată, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a dispus o anchetă cu privire la acuzațiile de crime de război comise de forțele ruse în Ucraina. Între timp, după mai multe lupte și după ce şi-au intensificat bombardamentele în ultimele zile asupra orașului, rușii a început să se retragă din Harkov. De asemenea, ultimele evaluări ale frontului arată că trupele ruse bat pasul pe loc, iar comandanții nu reușesc să facă progrese în estul Ucrainei. În plus, UE a anunțat vineri că va livra Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
SUA încearcă „să înţeleagă poziţia Turciei”, după ce Erdogan a spus că aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar fi o greșeală
ACTUALIZARE 23.57 Washingtonul „lucrează pentru a clarifica poziţia Turciei”, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
Aderarea viitoare a acestor două ţări a primit „un sprijin larg” din partea altor membri ai Alianţei Atlantice, a subliniat ea.
Finlanda şi Suedia pot fi admise numai după votul unanim al membrilor existenţi, relatează AFP, citată de Agerpres.
Anunţul preşedintelui turc a temperat entuziasmul legat de acest proces susţinut până în prezent de majoritatea membrilor NATO, printre care Statele Unite, şi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, care s-a declarat pregătit să întâmpine „cu braţele deschise” cele două ţări nordice.
Statele Unite încearcă „să înţeleagă mai bine poziţia Turciei”, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, afirmând că ţara este „un aliat valoros al NATO” şi că „acest lucru nu s-a schimbat”.
Turcia „a fost implicată şi eficientă în încercarea de a stabili un dialog între Rusia şi Ucraina şi a oferit asistenţă Ucrainei”, a adăugat John Kirby. „Deci nu se schimbă nimic în ceea ce priveşte poziţia sa în NATO”, a continuat el.
Șeful Pentagonului și Serghei Șoigu au discutat la telefon pentru prima oară de când rușii au invadat Ucraina
ACTUALIZARE 23.53 Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a discutat cu Serghei Șoigu, vineri, pentru prima oară de când rușii au invadat Ucraina, în februarie, relatează Reuters. În cadrul conversației, Austin i-a cerut lui Șoigu un armistițiu imediat în Ucraina.
Austin a încercat de mai multe ori să inițieze un dialog cu ministrul rus de când a început invazia, însă oficialii americani spun că Kremlinul nu a părut interesat să răspundă.
Secretarul american a subliniat importanța menținerii liniilor de comunicații, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, John Kirby.
Un oficial american a declarat, sub condiția anonimatului, că apelul telefonic între Austin și Șoigu a durat aproximativ o oră, nu a rezolvat vreo problemă specifică și nici nu a dus la vreo schimbare directă de abordare a rușilor în ce privește războiul de agresiune pe care îl duc împotriva Ucrainei.
Tonul dialogului între oficialii american și rus a fost descris drept „profestionist”. Agenția rusă TASS a precizat, de asemenea, că apelul a fost „inițiat de partea americană” și că au fost discutate „probleme de securitate internațională, inclusiv situația din Ucraina”.
Ucrainenii se declară extrem de mulţumiţi de eficienţa tunurilor americane, cu ajutorul cărora îi „frustrează” pe ruşi în Donbas
ACTUALIZARE 23.50 Artileria ucraineană reuşeşte să îi „frustreze” pe ruşi, în sensul că reuşeşte să împiedice avansul acestora în Donbas, a declarat, citat de CNN, un oficial din Departamentul american al Apărării. În luptele din regiune, ucrainenii folosesc cu succes inclusiv piesele de artilerie grea (tunuri M777 de tip „Howitzer”, calibrul 155 mm) furnizate de SUA sub formă de ajutor militar pentru Kiev.
„Primim un feedback extrem de pozitiv din partea artileriştilor ucraineni referitor la eficienţa tunurilor M777”, a declarat oficialul american.
Vineri au avut loc lupte grele în apropiere de localităţile Izium şi Sloviasnk, fără ca trupele ruse să reuşească să înregistreze vreunn progres notabil în regiune. În acelaşi timp, militarii Moscovei au reuşit câteva avansuri minore la vest de Popasna.
Concomitent, marea majoritate a celor 89 de obuziere grele, calibrul 155 milimetri, livrate de SUA Ucrainei participă direct la lupte şi sunt folosite direct împotriva trupelor ruse.
Un număr de 370 de militari ucraineni au fost deja instruiţi în privinţa folosirii tunurilor M777.
Regiunea separatistă Osetia de Sud din Georgia anunță un referendum pentru integrarea în Rusia
ACTUALIZARE 23.40 Autorităţile regiunii separatiste georgiene proruse Osetia de Sud au anunţat vineri organizarea la 17 iulie a unui referendum privind integrarea acestui teritoriu în Rusia, informează France Presse, citată de Agerpres.
"Preşedintele" încă în exerciţiu Anatoli Bibilov a "semnat un decret privind organizarea unui referendum în republica Osetia de Sud", a declarat serviciul său de presă într-un comunicat, evocând "aspiraţia istorică" a locuitorilor acestui mic teritoriu caucazian de a se alătura Rusiei, cu care se învecinează.
"Ne întoarcem acasă!", a comentat Bibilov pe contul său Telegram. "A venit momentul să ne unim odată pentru totdeauna. Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Este începutul unei mari noi istorii", a adăugat el.
Anatoli Bibilov nu a reuşit să se facă reales în funcţia de "preşedinte" la începutul lunii, iar Rusia şi-a exprimat speranţa că succesorul său în acest post, Alan Gagloev, va şti să asigure "continuitatea" în relaţiile cu Moscova.
Osetia de Sud a fost în centrul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul i-a recunoscut independenţa, precum şi a celei unei alte regiuni separatiste georgiene, Abhazia, şi a instalat acolo baze militare.
Ucraina își propune să înarmeze un milion de oameni
ACTUALIZARE 20:55 Ministrul ucrainean al Apărării a declarat că speră să înarmeze un milion de luptători în timp ce țara se pregătește pentru „faza unui război de durată”, potrivit BBC.
Oleksiy Reznikov a precizat într-o postare pe Facebook că Ucraina va trebui „să planifice meticulos resursele” și să „evite greșelile” pentru a câștiga războiul. Deja, a spus el, Rusia a suferit o „înfrângere strategică”.
Sosirea de arme străine și „stimularea producătorilor ucraineni” ar contribui la înclinarea și mai mult a balanței împotriva Rusiei, a continuat el.
Dar înainte de asta, Ucraina „se confrunta cu săptămâni extrem de dificile în față”. „Nimeni nu poate spune câte. În acea perioadă, vom ține apărarea în primul rând cu propriile noastre resurse împotriva inamicului înnebunit de furie”, a prezis el.
„Presiunea tot mai mare a sancțiunilor împotriva Rusiei și creșterea asistenței străine pentru Ucraina ar trebui să creeze, în câteva luni, condițiile în care Kremlinul va pierde în cele din urmă toate șansele de a obține vreun succes. Atunci va apărea o nouă fereastră de oportunitate pentru Ucraina. În această perioadă extrem de grea, avem nevoie de unitate, coeziune, voință și răbdare”, a conchis ministrul apărării.
Cimitirul tancurilor rusești de lângă Kiev devine atracție turistică
ACTUALIZARE 20:53 Pe drumul dinspre Kiev spre Bucha, o scurtă bucată de pământ pârjolit, în mijlocul pădurii, a devenit un fel de atracție în ultimele săptămâni. Locul este cunoscut drept cimitirul tancurilor rusești, relatează CNN.
Peste 10 tancuri aruncate în aer și vehicule blindate zac împrăștiate. Ruginite și deformate grotesc, epavele atrag atenția multor oameni care trec pe acest drum.
Blindatele distruse stau acolo de când armata ucraineană a reușit să elibereze zona, aflată sub ocupație rusă timp de câteva săptămâni în luna martie.
Mulți ucraineni vin în acest loc pentru a vedea cu ochii lor cum arată o victorie. Unii fac o scurtă oprire pentru a se uita la epave și a fac câteva fotografii. Dar mulți rămân acolo mai mult timp. Examinează cu atenție epavele arse, uitându-se în interiorul vehiculelor. Un bărbat și-a făcut zâmbind un selfie în fața unui vehicul ars, cu litera V încă vizibilă pe el.
Citește continuarea AICI
Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Putin, pusă oficial pe lista sancțiunilor
ACTUALIZARE 20:50 Marea Britanie a impus vineri sancțiuni împotriva mai multor persoane din cercul intim al lui Vladimir Putin, între care fosta sa soție, Liudmila Oceretnaia, dar și cea despre care de mai mult timp se spune că ar fi iubita sa - fosta gimnastă Alina Kabaeva. Și bunica acesteia, Anna Zațeplina, figurează pe listă, relatează „The Guardian”.
Anunțul făcut de Foreign Office înseamnă că vor fi impuse interdicții de călătorie și vor fi înghețate eventualele active de pe teritoriul britanic ale acestor persoane.
Londra a argumentat că aceste persoane se numără printre cele care contribuie la susținerea stilului de viață luxos al liderului de la Kremlin, în condițiile în care, oficial, acesta declară doar active modeste: ar avea doar un mic apartament în Sankt Petersburg și două mașini din epoca sovietică.
Rusia va suspenda exportul de electricitate către Finlanda începând de sâmbătă
ACTUALIZARE 20:48 Rusia va suspenda livrările de electricitate către Finlanda din acest weekend, începând de sâmbătă la ora 01:00, a anunțat furnizorul RAO Nordic, la o zi după ce Finlanda și-a anunțat intenția de a adera la NATO, scrie The Guardian.
RAO Nordic, o filială a holdingului energetic rusesc de stat Inter RAO, a precizat într-un comunicat că a fost „forțată să suspende importul de electricitate” începând cu 14 mai.
RAO Nordic „nu este în măsură să efectueze plățile pentru energia electrică importată din Rusia”, a adăugat comunicatul. „Această situație este excepțională și s-a întâmplat pentru prima dată în cei peste 20 de ani de istorie comercială a noastră”.
Compania finlandeză de rețea, Fingrid, a declarat că schimburile comerciale cu energie electrică importată din Rusia vor fi suspendate „pentru moment” din cauza dificultăților în primirea plăților pentru energia electrică vândută pe piață.
Fingrid a precizat că energia electrică din Rusia reprezintă aproximativ 10% din consumul total de energie electrică al Finlandei, adăugând că importurile lipsă pot fi înlocuite pe piața energiei electrice prin importul de energie electrică din Suedia și, parțial, prin producția internă.
Republica Moldova spune că „forțe interne” din Transnistria încearcă să destabilizeze regiunea
ACTUALIZARE 20:40 Există elemente interne în Transnistria care încearcă să destabilizeze întreaga regiune, spune ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, în condițiile în care Republica Moldova se străduiește să meargă înainte cu candidatura sa pentru intrarea în Uniunea Europeană, relatează Reuters.
Temerile au crescut, recent, la Chișinău, că Republica Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina vecină, după ce separatiștii pro-ruși din Transnistria au dat vina pe Kiev pentru incidentele din urmă cu mai multe săptămâni – explozii, focuri de armă și incursiuni cu drone.
Într-un interviu pentru Reuters, pe marginea întâlnirii miniștrilor G7 în nordul Germaniei, Popescu spune că nu poate găsi un vinovat clar, însă că recentele explozii au avut loc ca urmare a războiului din Ucraina.
„Vrem să rezolvăm conflictul din Tranisnistria prin dialog pașnic și prin diplomație. Ce vedem este o majoritate absolută a cetățenilor din regiunea transnistreană care nu vor să trăiască într-o zonă de război și care își doresc pacea, însă sunt forțe în interior care vor să alimenteze destabilizarea.
Sunt limitate, însă vor să joace jocuri, să ridice tensiunile, să provoace, să facă populația Transnistriei isterică și să inducă frică în populația Moldovei. Sunt forțe interne care vor să destabilizeze regiunea și să aducă războiul mai aproape de casele noastre.
Lucrăm pentru a ne asigura că aceste lucruri nu se întâmplă”, a spus Nicu Popescu.
Șeful Pentagonului a vorbit cu Serghei Șoigu pentru prima oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina
ACTUALIZARE 18:30 Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vorbit vineri cu omologul său rus, Serghei Șoigu, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, a anunțat Pentagonul.
„La 13 mai, secretarul apărării, Lloyd J. Austin III, a vorbit cu ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, pentru prima dată din data 18 februarie”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, într-un comunicat.
Șeful Pentagonului „a îndemnat la o încetare imediată a focului în Ucraina și a subliniat importanța menținerii liniilor de comunicare”, a precizat Kirby.
Ucraina spune că intră într-o fază „lungă” de război cu Rusia
ACTUALIZARE 17:53 Ucraina a forțat Rusia să-și reducă obiectivele la nivel operațional și tactic și intră în faza unui război de durată, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, într-o declarație postată vineri pe Facebook.
„Pentru a-l câștiga acum, trebuie să planificăm cu atenție resursele, să evităm greșelile, să ne proiectăm puterea astfel încât inamicul, în cele din urmă, să nu ne poată face față”, a spus ministrul apărării.
Reznikov a spus că după atacul inițial rusesc din 24 februarie, Moscova se aștepta ca Ucraina să capituleze în câteva zile, iar Kremlinul să impun un nou regim pro-rus în Ucraina.
Cu toate acestea, a spus Reznikov, „armata ucraineană și întreaga populație ucraineană au respins ocupanții și le-au dejucat planurile”.
Potrivit lui Reznikov, o schimbare importantă a avut loc și la nivel internațional.
„Într-o lună, Ucraina a realizat integrarea în domeniul apărării, care nu a putut fi realizată timp de 30 de ani. Primim arme grele de la partenerii noștri. În special, obuziere americane M777 de 155 mm sunt deja dislocate pe front. În urmă cu trei luni, acest lucru a fost considerat imposibil”, a spus Reznikov.
Zelenski îl critică pe Macron după ce președintele francez a spus că Rusia „nu trebuie umilită”: „Discută în zadar cu Putin”
ACTUALIZARE 17:23 Volodimir Zelenski spune că discuțiile pe care Emmanuel Macron le poartă cu dictatorul rus sunt „în zadar” și a apreciat că „nu este corect” ca președintele Franței să fie pregătit „să facă concesii diplomatice Rusiei”. Reacția lui Zelenski vine după ce Macron a spus, la începutul săptămânii, că pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără „a umili” Rusia.
„Nu trebuie căutată o cale de ieşire pentru Rusia, iar Macron o face în zadar”, a spus Volodimir Zelenski într-un interviu acordat postului de televiziune italian RAI 1, joi seară, potrivit imaginilor difuzate vineri pe canalul său de Telegram. „Ştiu că voia să obţină rezultate în medierea între Rusia şi Ucraina, dar nu a avut”, a spus el.
Erdogan: Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar fi o greșeală
ACTUALIZARE 15.42 Intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o „greșeală”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Şeful statului turc a explicat în faţa presei că „nu vrea să se repete aceeaşi greșeală ca cea comisă prin aderarea Greciei”, acuzând Suedia şi Finlanda că „găzduiesc terorişti ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. „Nu avem un aviz pozitiv”, a insistat Erdogan, citat de Agerpres.
„Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei”, a declarat preşedintele turc la ieşirea de la rugăciunea de vineri la Istanbul. „În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a adăugat el, invocând PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.
Putin și Scholz au vorbit la telefon. Liderul de la Kremlin acuză Kievul că a blocat negocierile. Scholz i-a cerut un armistițiu
ACTUALIZARE 15.30 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat vineri cu cancelarul german Olaf Scholz despre situația din Ucraina și despre evacuarea civililor de la Azovstal, a anunțat Kremlinul.
Putin i-a spus lui Scholz că civilii au fost evacuați din uzina Azovstal asediată. „S-a mai menționat că, cu participarea reprezentanților ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, au fost evacuați civili, care au fost reținuți de forțele de securitate ucrainene la uzina Mariupol Azovstal”, se arată în comunicatul rușilor. Ucraina respinge afirmația Rusiei conform căreia civili au fost reținuți în uzina asediată și a cerut în mod repetat evacuarea sutelor de oameni prinși acolo în timp ce se adăposteau de asaltul rusesc.
Putin și-a împărtășit și punctul de vedere cu privire la negocierile dintre Rusia și Ucraina, sugerând că acestea au fost blocate de Kiev. „A fost făcută o evaluare fundamentală a stării de lucruri în negocierile ruso-ucrainene, care sunt în esență blocate de Kiev”, se arată în comunicatul Kremlinului. Putin a repetat, de asemenea, că ofensiva sa, denunţată de comunitatea internaţională, vizează protejarea populaţiei rusofone din estul Ucrainei.
Marea Britanie anunță noi sancțiuni financiare pentru apropiații lui Putin: Țintim rețeaua care îi susține stilul de viață de lux
ACTUALIZARE 15.20 Marea Britanie a anunțat, vineri, noi sancțiuni financiare care îi vizează pe apropiații președintelui rus, Vladimir Putin, între care fosta sa soție, Liudmila Putina, și verii acestuia, relatează The Guardian.
"Demascăm și țintim rețeaua umbrită care susține stilul de viață de lux al lui Putin și întărește menghina din cercul său interior", a declarat ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat.
"Vom continua cu sancțiuni împotriva tuturor celor care ajută și susțin agresiunea lui Vladimir Putin până când Ucraina va învinge", a mai transmis șefa diplomației engleze.
Printre cei plasați pe lista sancțiunilor se află și fosta soție și fosta primă doamnă a Rusiei, Liudmila Putina. De asemenea, Mihail Şelomov, om de afaceri rus și vărul liderului de la Kremlin, a fost și el vizat de noile sancțiuni ale Marii Britanii.
Kremlinul, după ce premierului Poloniei l-a comparat pe Putin cu Hiter și Stalin: „Această declaraţie este isterică şi inacceptabilă”
ACTUALIZARE 15.10 Kremlinul a reacţionat vineri la apelurile premierului polonez Mateusz Morawiecki de a „smulge din rădăcină” „ideologia monstruoasă” a Rusiei. Premierul polonez l-a comparat pe Vladimir Putin cu Hitler și Stalin.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, a apreciat că „aceasta este chintesenţa urii împotriva ruşilor, care, regretabil, a infectat ca o metastază întreaga conducere poloneză şi, în multe feluri, societatea poloneză”, scrie Agerpres, care preia Reuters.
Într-un editorial din ziarul britanic Telegraph, Morawiecki afirmase marţi că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este chiar mai periculos decât Hitler sau Stalin, din cauza armamentului avansat de care dispune.
„Această declaraţie şocantă este, din nefericire, isterică şi inacceptabilă”, a replicat Dmitri Peskov prin intermediul presei.
Ucraina acuză Rusia că a deportat cu forța peste 210.000 de copii
ACTUALIZARE 14.50 Ucraina a declarat vineri că Rusia a deportat cu forța peste 210.000 de copii de la invazia sa din 24 februarie și a acuzat Moscova că dorește să-i facă cetățeni ruși, transmite Reuters.
Avocatul poporului pentru drepturile omului, Lyudmyla Denisova, a declarat că copiii se numără printre cei 1,2 milioane de ucraineni despre care Kievul spune că au fost deportați împotriva voinței lor.
Reuters nu a putut verifica în mod independent cifra oferită de Denisova sau acuzațiile ei, pentru care ea nu a furnizat dovezi.
Totodată, Kremlinul nu a răspuns cererii Reuters de a comenta acuzațiile Kievului privind deportarea unui număr mare de copii și a altor cetățeni ucraineni.
Moscova a negat că a vizat în mod intenționat civili de la lansarea a ceea ce numește o operațiune militară specială în Ucraina și spune că oferă ajutor umanitar.
„Când copiii noștri sunt scoși, ei distrug identitatea națională, ne privează țara de viitor”, a spus Denisova la televiziunea națională ucraineană. „Rușii îi învață pe copiii noștri acolo, în rusă, istoria pe care Putin vrea să o spună tuturor” a mai spus oficialul de la Kiev.
Convențiile de la Geneva din 1949, care definesc standardele juridice internaționale pentru tratamentul umanitar în conflict, interzic transferurile forțate în masă de civili în timpul unui conflict pe teritoriul puterii ocupante, clasificându-l drept crimă de război.
Ministrul german de Finanțe este de acord cu utilizarea activelor ruse în scopul reconstrucției Ucrainei
ACTUALIZARE 14.36 Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a afirmat că este de acord cu finanţarea reconstrucţiei Ucrainei după război din active confiscate de la Rusia, informează Reuters.
Într-un interviu publicat vineri de săptămânalul Der Spiegel, Lindner arată că „în cazul activelor statului rus, simţul dreptăţii argumentează pentru” aşa ceva. El a recunoscut însă că deocamdată nu există o bază legală pentru o astfel de măsură.
„În cazul activelor private, ar fi vorba de expropriere. Obstacolele din statul nostru constituţional sunt mari”, a explicat el.
Miniştrii de finanţe din G7 - grupul ţărilor cu cele mai industrializate economii din lume - urmează să discute despre finanţarea reconstrucţiei Ucrainei în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în Germania, transmite Agerpres.
Raport: Aderarea Suediei la NATO va avea un efect stabilizator
ACTUALIZARE 14.26 Aderarea Suediei la NATO va avea un efect stabilizator şi va fi benefică pentru ţările riverane Mării Baltice, potrivit unui raport oficial publicat vineri la Stockholm, la o zi după ce vecina sa Finlanda s-a angajat să solicite aderarea la alianţa militară occidentală, relatează Reuters şi AFP.
„Apartenenţa Suediei la NATO va înălţa pragul în faţa conflictelor militare, având astfel un efect de descurajare în nordul Europei”, conchide raportul pregătit de guvern şi de partidele politice parlamentare.
„Opinia noastră este că nu vom suferi un atac militar convenţional ca reacţie la o eventuală candidatură la NATO”, a afirmat ministrul de externe suedez Ann Linde, în cadrul unei conferinţe de presă cu prilejul prezentării raportului, transmite Agerpres.
Potrivit acestuia, dacă rămâne singura ţară nordică sau baltică ce nu face parte din NATO, Suedia va fi mai vulnerabilă în faţa unui atac. Raportul notează însă că Rusia poate reacţiona dacă Suedia solicită aderarea.
„Dacă Suedia alege să candideze la NATO, există riscul unei reacţii din partea Rusiei”, a remarcat ministrul suedez al apărării Peter Hultqvist, adăugând: „Permiteţi-mi să spun că, într-un asemenea caz, suntem pregătiţi să facem faţă oricărui răspuns”.
Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat că Finlanda va cere aderarea la NATO „fără întârziere” şi este de aşteptat ca Suedia să-i urmeze exemplul, putând depune cererea chiar luni.
Rusia expulzează 10 funcționari de la Ambasada României din Moscova
ACTUALIZARE 14.17 Rusia expulzează zece funcționari români de la Ambasada României de la Moscova, a anunțat vineri Ministerul român de Externe, precizând că măsura este o reacție la expulzarea unor diplomați ruși de la Ambasada Rusiei din București.
Federaţia Rusă a declarat ca personae non gratae 10 persoane care activează în cadrul Ambasadei României la Moscova, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Măsura anunțată de Moscova este o reacţie la declararea personae non gratae de către România, la 5 aprilie 2022, a 10 persoane care activau în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București, mai precizează comunicatul.
Potrivit MAE, decizia autorităților române a avut la bază activitățile şi acțiunile celor 10 persoane, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.
Citește și MAE rus atacă România și „condamnă linia Bucureştiului”. Ambasadorul Istrate, convocat la Moscova
Ministerul britanic al apărării: Trupele rusești bat pasul pe loc, iar comandanții nu reușesc să facă progrese în estul Ucrainei
ACTUALIZARE 14.00 Forțele militare ucrainene au reușit să blocheze încercările rușilor de a traversa râul Severski Doneț în Donbas, se arată în ultimul raport al Ministerului britanic al Apărăii, care face trimitere și la imaginile publicate de Kiev. Imaginile indică faptul că Rusia a suferit pierderi semnificative în materie de echipamente militare cel puțin la unul dintre batalioanele tactice.
Ministerul ucrainean de apărare publicase în urmă cu două zile fotografii care ar indica distrugerea mai multor tancuri rusești și altor vehicule militare în satul Bilohorivka, situat lângă orașul strategic Lisichansk controlat de ucraineni.
Ministerul britanic al apărării spune că încercarea rușilor de a traversa râul arată că trupele Moscovei sunt sub presiune.
„Operațiunea de traversare a râului într-un mediu care este disputat reprezintă o manevră extrem de riscantă și indică presiunea care există asupra comandaților ruși de a face progrese în operațiunile lor din estul Ucrainei. Forțele rusești nu au reușit să obțină niciun avans semnificativ în ciuda faptului că și-au concentrat trupele în zonă după retragerea și regruparea din regiunile Kiev și Chernihiv”, se mai arată în raportul britanicilor.
De asemenea, Rusia a făcut eforturi semnificative în apropiere de Izium și Severodonețk în tentativa de a străpunge zona spre Sloviansk și Kramatorsk.
Obiectivul rușilor ar fi acela de a încercui forțele ucrainene de acolo și de a le izola în așa fel încât să nu mai poată primi întăriri și ajutor de la unitățile militare din vestul țării.
Contraofensiva ucraineană oferă primele rezultate. Rușii au început să se retragă din Harkov
ACTUALIZARE 13.56 După ce s-au retras din zona Kievului și și-au reorganizat pozițiile în Est pentru o nouă fază a războiului, rușii au fost întâmpinați de ucraineni cu o contraofensivă pentru eliberarea Harkovului, al doilea cel mai mare oraș al țării, puternic bombardat de ruși și aproape încercuit de forțele de invazie. După mai multe lupte și după ce şi-au intensificat bombardamentele în ultimele zile asupra orașului, armata rusă a început să se retragă din Harkov, relatează vineri cotidianul american The New York Times, preluat de EFE.
Ziarul, care citează surse oficiale ucrainene şi ale aliaţilor occidentali, dă asigurări că ruşii au pierdut teren în această regiune care se învecinează cu Donbasul, unde se află autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk, ambele recunoscute de Moscova.
De altfel, armata rusă caută să controleze Harkovul pentru a-şi putea asigura succesul ofensivei pe care a lansat-o în aceste două regiuni proruse.
Dacă această stare de fapt se va confirma, atunci ar reprezenta unul „dintre cele mai mari eşecuri suferite de Rusia de la retragerea sa din Kiev, luna trecută”, notează Agerpres.
Autorităţile ucrainene cred că acum Kremlinul îşi va redirecţiona cel mai probabil trupele către sud-est, unde se pare că îşi consolidează forţele în Izium, oraş pe care l-au capturat luna trecută.
Citește continuarea AICI
Recolta de cereale a Ucrainei va scădea în 2022. Jumătate din terenurile agricole sunt în zone de război
ACTUALIZARE 13.50 Recolta Ucrainei de cereale va fi mult mai redusă anul acesta decât în 2021, anunță ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski. Jumătate din terenul însămânţat cu grâu se află în zone unde se desfăşoară lupte intense sau sunt ocupate de forţele ruseşti.
„Recolta din acest an va fi mult mai redusă decât cea de anul trecut, dar încă vorbim de cantităţi mari. Nu vom putea evita faptul că vom avea pierderi mari la grâu”, a afirmat Mikola Solski la Stuttgart, înaintea reuniunii miniştrilor Agriculturii din G7 (principalele ţări industrializate din lume), potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Oficialul ucrainean se aşteaptă ca încă 30-40 milioane de tone de cereale să fie exportate, adăugând că Ucraina şi aliaţii trebuie să lucreze la încheierea blocadei porturilor de la Marea Neagră pentru exportul cerealelor, iar porturile de la Marea Baltică ar putea oferi oportunităţi logistice pentru exporturi.
„Vreau să mă întorc, și nu într-un sicriu”. Mărturii ale soldaților ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina
ACTUALIZARE 13.20 Trupele ruse refuză să lupte în Ucraina, știind că pedeapsa este ușoară cât timp Rusia nu se află oficial în război, scrie The Guardian, care publică mărturii ale unor soldați ruși. „Vreau să mă întorc la familia mea – și nu într-un sicriu”, spune unul dintre militarii care au refuzat să mai lupte în Ucraina.
Când soldaților unei brigăzi de elită a armatei ruse li s-a spus, la începutul lunii aprilie, să se pregătească pentru a doua desfășurare în Ucraina, frica s-a răspândit printre ei.
Unitatea, staționată în estul îndepărtat al Rusiei în timp de pace, a intrat pentru prima dată în Ucraina din Belarus când a început războiul la sfârșitul lunii februarie și a purtat lupte grele cu forțele ucrainene.
„Curând a devenit clar că nu toată lumea era în aceeași barcă. Mulți dintre noi pur și simplu nu au vrut să se întoarcă”, a spus Dmitri, un membru al unității care a cerut să nu fie identificat cu numele său real, pentru The Guardian.
Citește continuarea AICI
UE va livra Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro
ACTUALIZARE 13.02 Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a anunţat vineri că blocul comunitar va livra Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro. Borrell şi-a exprimat încrederea că în următoarele zile se va putea ajunge la un acord privind un embargou asupra petrolului rusesc.
Josep Borrell a precizat, într-o discuţie cu presa în marja reuniunii miniştrilor de externe ai G7 de la Weissenhaus (nordul Germaniei), că noul sprijin militar pentru Ucraina va fi pentru armament greu - cum sunt tancurile -, iar ajutorul total livrat până acum de UE se va ridica astfel la circa 2 miliarde de euro.
„Un nou impuls pentru sprijin militar. (Va fi) mai mare presiune asupra Rusiei, cu sancţiuni economice şi continuarea izolării internaţionale a Rusiei şi combaterea dezinformării”, a spus el, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Şeful diplomaţiei UE s-a declarat de asemenea optimist că în următoarele zile ar putea fi convenit un embargou la nivelul Uniunii asupra petrolului rus.
Mesajul unui oficial ONU pentru Putin: „Dacă ai vreo inimă pentru restul lumii, trebuie să deschizi porturile” din Ucraina
ACTUALIZARE 12.40 Șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, David Beasley, îl imploră pe președintele rus Vladimir Putin să permită redeschiderea porturilor ucrainene de la Marea Neagră înainte să fie prea târziu și să ne confruntăm cu o calamitate la scară mondială, scrie CNN.
„Milioane de oameni din jurul lumii o să moară din cauză că porturile astea sunt blocate”, a spus joi Beasley pentru CNN în timpul unei conferințe.
Întrebat ce i-ar spune lui Putin dacă s-ar întâlni cu el, oficialul ONU a spus: „Dacă ai vreo inimă pentru restul lumii, indiferent de ce crezi despre Ucraina, trebuie să deschizi acele porturi”.
Livrările agricole vitale din Ucraina, o țară căreia i se mai spune „grânarul lumii”, sunt blocate în națiunea răvășită de război din cauză că porturile ucrainene, inclusiv cel din Odesa, au fost blocate de oficialii ruși.
Citește continuarea AICI
Lavrov acuză UE că s-a transformat într-un „actor agresiv și belicos”
ACTUALIZARE 12.26 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat vineri Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” şi şi-a exprimat îndoielile că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „inofensivă”, transmite EFE.
„De la a fi o platformă constructivă, conform ideii cu care a fost creată, UE s-a transformat într-un actor agresiv şi belicos, care îşi declară deja ambiţiile care merg cu mult dincolo de frontierele continentului european”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse din Duşanbe, capitala Tadjikistanului, într-o intervenţie la televiziunea rusă.
Lavrov participă în Tadjikistan la reuniunea miniştrilor de externe ai Comunităţii Statelor Independente (CSI), notează Agerpres.
Primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina are doar 21 de ani. Cine este Vadim și ce a făcut
ACTUALIZARE 12.20 O instanță din Kiev va demara primul proces pentru crime de război, de la începutul războiului din Ucraina. Un soldat rus de doar 21 de ani, acuzat că a ucis un civil de 62 de ani, va fi dus în fața judecătorului vineri. Între timp, procurorul general al Ucrainei a înregistrat peste 11.000 de plângeri cu privire la crime de război, iar Unicef a anunțat că cel puțin 100 de copii au fost uciși numai în luna aprilie.
Inculpatul care va fi dus la tribunalul districtual din Kiev este Vadim Şişimarin, un tânăr de numai 21 de ani, comandantul diviziei de tancuri Kantemirovskaia, care se află acum în custodia autorităților ucrainene.
Se presupune că sergentul Şişimarin luptase în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei când a ucis un civil, pe 28 februarie, în satul Ciupohovka, potrivit The Guardian.
El este acuzat că a tras focuri de armă în direcția unei mașini civile, după ce convoiul său de vehicule a fost atacat de forțele ucrainene. A luat mașina civilă, împreună cu alți patru soldați ruși, în încercarea de a fugi de ucraineni.
Citește continuarea AICI
Viktor Orban nu este de acord cu sancționarea patriarhului Kiril: Ar afecta libertatea religioasă, care este „sacră şi inviolabilă”
ACTUALIZARE 12.10 Ungaria nu va susţine ideea ca pe listele de sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei să fie incluşi lideri religioşi, precum patriarhul Kiril, a declarat joi premierul ungar Viktor Orban.
Sancţionarea demnitarilor religioşi ar afecta libertatea religioasă în comunităţile maghiare, care este „sacră şi inviolabilă”, a declarat premierul Viktor Orban, potrivit purtătorului său de cuvânt, citat de agenţia de presă MTI, preluată de Reuters și Agerpres.
Orban s-a întâlnit joi la Budapesta cu Ignatius Aphrem II, patriarhul Bisericii ortodoxe siriace, unul dintre liderii religioşi care au cerut UE să nu-l sancţioneze pe Kiril, patriarhul Bisericii ortodoxe ruse, intrat recent pe lista propunerilor de sancţiuni ale Comisiei Europene ca urmare a invadării Ucrainei de către Moscova.
Potrivit MTI, patriarhul siriac a dat asigurări că includerea pe lista de sancţiuni a unui lider religios creştin „ar crea un precedent care ar provoca confuzie milioanelor de credincioşi”.
Blinken vine în Europa pentru discuții cu aliații din NATO și UE. Republica Moldova, pe agenda miniștrilor de externe din G7
ACTUALIZARE 11.40 Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a ieşit joi din carantină, la o săptămână după ce a fost testat pozitiv la COVID-19, şi se va deplasa în acest weekend în Europa pentru reuniuni cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat, izolat de domiciliu de la 4 mai, îl primeşte joi pe omologul său thailandez Don Pramudwinai, chiar înainte de începutul, la Washington, al unui summit al preşedintelui american Joe Biden cu liderii din Asociaţia naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Sâmbătă, el va pleca spre Germania, unde va participa duminică, la Berlin, la o reuniune informală a miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică în scopul continuării coordonării răspunsului lor la invazia rusă în Ucraina, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat.
Această întâlnire are loc într-un moment crucial. Finlanda şi-a exprimat joi în mod deschis dorinţa de a intra „fără întârziere” în NATO, ceea ce ridică problema garanţiilor de securitate pe care alte ţări membre, şi înainte de toate SUA, i le-ar putea asigura în timpul procesului de aderare vizavi de Rusia, care deja a denunţat o ameninţare la adresa sa.
Ministrul de externe francez: Unitate foarte puternică în G7 pentru a susține Ucraina
ACTUALIZARE 11.25 Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a salutat vineri "unitatea foarte puternică" a ţărilor din G7 pentru susţinerea luptei Ucrainei în faţa Rusiei, "până la victorie", informează AFP.
Miniştrii de externe ai ţărilor din G7, reuniţi în Germania până sâmbătă, la Wangels, pe malul Mării Baltice, i-au invitat de asemenea să participe la discuţii pe omologii lor ucrainean şi moldovean.
"Aceasta se înscrie într-o unitate foarte puternică a membrilor G7 pentru a continua în timp să sprijine lupta Ucrainei pentru suveranitatea sa, până la victorie", a declarat Le Drian. "Noi nu suntem în război împotriva Rusiei, Rusia este în război împotriva Ucrainei: există un agresor şi un agresat şi noi îl susţinem pe cel agresat", a subliniat şeful diplomaţiei franceze.
Adam Michnik spune că „acum toți suntem ucraineni”. „Putin a reuşit să-i convingă pe ruși că albul este negru şi negrul este alb”
ACTUALIZARE 11.06 Scriitorul, ziaristul şi istoricul polonez Adam Michnik a declarat joi că primirea Premiului Prinţesa de Asturias pentru Comunicare şi Ştiinţe Umane pe anul 2022 este „un semnal de sprijin” pentru forţele democrate care „se opun” populismului şi autoritarismului în estul Europei. Totodată, în contextul invaziei ruse în Ucraina, Michnik a comentat totodată că preşedintele rus Vladimir Putin a reuşit să-i convingă pe concetăţenii săi că albul este negru şi negrul este alb, transmite EFE.
În joc în aceste momente în Ucraina este şi modelul european al democraţiei, al relaţiilor internaţionale şi al modului de viaţă, susţine Michnik, făcând o comparaţie cu Războiul Civil spaniol care, spune ziaristul, a prefigurat „ceea ce avea să urmeze”. „Pentru a apăra pacea în Europa, este obligatoriu să apărăm Ucraina”, spune Michnik, care a salutat în acest context schimbarea de atitudine a guvernului german, odată cu decizia luată de Berlin de a furniza arme Kievului, transmite Agerpres.
A adopta atitudinea „să nu mai existe vreodată un război” şi a te opune totodată trimiterii de arme în Ucraina înseamnă a o lăsa fără apărare în faţa lui Putin şi a atrocităţilor pe care le comite armata rusă, consideră Michnik.
Citește continuarea AICI
Imagini din satelit. Rușii încă folosesc baza aeriană ucraineană din Melitopol
ACTUALIZARE 10.45 Armata rusă continuă să folosească o bază aeriană ucraineană situată în afara orașului ocupat Melitopol, arată imaginile din satelit de la BlackSky, relatează CNN.
O imagine din satelit realizată în 12 mai a surprins cel puțin șapte elicoptere care se află la baza aeriană.
Într-o altă imagine realizată anterior, în 7 mai, se vedea doar un singur elicopter.
Pentru ruși, acea bază aeriană este de importanță strategică, având în vedere locația sa, între orașele ocupate Herson, Mariupol și zone din regiunea Donbas.
Charles Michel, la Hiroshima: Amenințările Rusiei cu folosirea armei nucleare sunt „ruşinoase şi inacceptabile”
ACTUALIZARE 10.30 Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat vineri la Hiroshima, primul oraș din istorie atacat cu bomba nucleară, că invazia rusă în Ucraina şi recentul test de rachetă al Coreei de Nord constituie o ameninţare la adresa securităţii globale.
Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie „un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.
„În timp ce vorbim, securitatea globală este sub ameninţare. Rusia, un stat ce deţine arme nucleare... atacă naţiunea suverană Ucraina, făcând referiri ruşinoase şi inacceptabile la utilizarea de arme nucleare”, a spus Charles Michel, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, desfăşoară o vizită oficială în Japonia, unde au avut întrevederi cu premierul Fumio Kishida şi cu alţi oficiali niponi.
Miniștrii de externe din G7, preocupați de securitatea alimentară şi situaţia Republicii Moldova
ACTUALIZARE 10.00 Miniştrii de externe ai G7 se întâlnesc, vineri, în Germania, iar securitatea alimentară şi situaţia Republicii Moldova se află pe agenda discuțiilor, în contextul în care războiul dintre Rusia şi Ucraina ameninţă să destabilizeze şi Moldova, relatează Reuters.
Preocupările legate de securitatea alimentară vor domina reuniunea anuală a miniştrilor de externe din G7, grupul celor mai industrializate state. La reuniunea din staţiunea Weissenhaus de la Marea Baltică participă şi şefii diplomaţiilor din Ucraina şi Republica Moldova, colegii lor din cele mai dezvoltate state occidentale urmând să-şi reafirme sprijinul faţă de cele două ţări exsovietice.
Discuţiile vor fi dominate de Ucraina şi problema gestionării consecinţelor unui conflict care s-ar putea prelungi luni la rând sau chiar mai mult.
Participanţii la reuniune - la care va fi reprezentată şi UE - vor urmări de asemenea să liniştească Republica Moldova, învecinată cu Ucraina şi care se zbate să facă faţă unui flux de refugiaţi ucraineni, în timp ce o serie de incidente care au avut loc în ultimele săptămâni în Transnistria implicând separatişti proruşi au stârnit temeri pe plan internaţional că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de graniţele acesteia.
"Această ţară este slăbită din cauza războiului, aşa că trebuie să ne confirmăm susţinerea pentru Moldova", a declarat presei o sursă diplomatică franceză, mai scrie Reuters.
Peste 100 de atacuri ucrainene în 24 de ore
ACTUALIZARE 9.45 Armata Ucrainei a lansat peste 100 de atacuri cu rachete, artilerie şi avioane împotriva poziţiilor ruse în ultimele 24 de ore, în încercarea de a apăra sudul ţării, bombardat masiv de forţele Rusiei, a informat vineri Comandamentul Operativ Sud al Ucrainei, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Ruşii au pierdut în ultimele 24 de ore 57 de militari, şase vehicule blindate şi trei motorizate pe frontul sudic, potrivit buletinului de război difuzat de agenţiile locale ucrainene.
În regiunea ocupată Herson (sud), comandamentul militar ucrainean a acuzat că ruşii vor să întindă „o capcană legislativă, prin convocarea unui pseudo-referendum pentru includerea acestei zone în Federaţia Rusă”.
Totuşi, potrivit ucrainenilor, „steagurile ucrainene sunt vizibile pe toate străzile din Herson, ca dovadă că populaţia nu acceptă simbolurile, puterea şi stilul de viaţă impuse de duşman”.
Între timp, în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), la est de oraşul-port Odesa, forţele ruse au continuat să bombardeze instalaţii industriale, infrastructura urbană şi suburbană cu artilerie şi lansatoare de rachete.
Prin aceasta, „duşmanul vrea să pună presiune psihologică pe civili, încercând să-i oblige să accepte noul sistem (politic şi administrativ) impus de ruşi”, potrivit buletinului de război.
În regiunea de coastă Odesa, situată în nord-vestul Mării Negre, ruşii continuă să destabilizeze situaţia cu atacuri pentru a crea un coridor terestru din provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi regiunea separatistă vecină Transnistria, din Republica Moldova.
Potrivit ucrainenilor, grupul naval rus în Marea Neagră constă în prezent din patru nave şi două submarine care transportă peste 30 de rachete de croazieră Kalibr.
Flota rusă din Marea Baltică a început manevre, pentru a studia potenţialul naval al NATO
ACTUALIZARE 9.00 Flota rusă în Marea Baltică a început joi manevre navale pentru a studia capacităţile NATO în această regiune, chiar în ziua în care Finlanda şi-a anunţat decizia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică.
La manevrele tactice participă aproape 100 de oficiali şi peste 50 de nave ale marinei ruse, potrivit unui comunicat difuzat de Flota rusă din Marea Baltică, citat de EFE și Agerpres.
Oficialii ruşi se vor familiariza cu „particularităţile” situaţiei geopolitice în zona de responsabilitate a flotei şi cu „componenţa, organizarea, amplasarea şi capacitatea de luptă a forţelor navale din ţările membre ale NATO”.
„Sunt studiate diferite variante de folosire a grupurilor navale din Marea Baltică”, menţionează comunicatul.
Peste 6 milioane de ucraineni au fugit din ţară de la începutul invaziei ruse
ACTUALIZARE 8.40 Peste şase milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la începutul invaziei ruse, a informat joi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Până în data de 11 mai, 6.029.705 ucraineni au căutat refugiu iniţial în ţările învecinate, înainte de a-şi continua de cele mai multe ori călătoria spre alte țări.
Polonia găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi: 3.272.943 la 11 mai.
Femeile şi copiii reprezintă 90% dintre aceşti refugiaţi, bărbaţii între 18 şi 60 de ani, care ar putea fi mobilizaţi, neavând dreptul să plece din Ucraina. Fluxul zilnic de refugiaţi s-a redus în mod considerabil de la începutul ostilităţilor.
În luna martie, erau aproape 3,4 milioane de ucraineni fugiţi din ţara lor, adesea în mare grabă şi având asupra lor puţine lucruri personale.
În aprilie, erau cu 1,5 milioane mai mulţi cei care au ales să fugă de lupte şi de violenţe. De la începutul lunii, aproape 493.000 de ucraineni au traversat frontiera pentru a găsi refugiu în altă ţară.
Potrivit estimărilor ONU publicate la sfârşitul lui aprilie, circa 8,3 milioane de persoane ar putea fugi anul acesta din Ucraina.
Acestor refugiați li se adaugă circa 8 milioane de strămutaţi în interiorul Ucrainei, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).
Cum ar trebui să funcționeze un „Plan Marshall” pentru Ucraina
ACTUALIZARE 8.15 Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat la începutul lunii aprilie comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn. În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari.
Acum, odată cu constatările tot mai evidente ale distrugerilor provocate de invazia rusă în Ucraina, analiștii cred că ajutorul pentru Ucraina poate începe imediat, deși ar trebui să fie folosit cu discreție. Repararea podurilor care sunt pur și simplu distruse din nou de Rusia nu ar servi la nimic folositor, observă un reputat profesor de economie într-o analiză pentru The Guardian.
Discuțiile despre un plan Marshall pentru Ucraina s-au accentuat zilele astea. Jocul începe prin a estima public o cifră pentru costul reconstrucției Ucrainei după distrugerile provocate de armata rusă în zilele de după 24 februarie:
- 250 de miliarde de dolari;
- 500 de miliarde de dolari;
- un trilion de dolari;
Toate aceste estimări sunt calculate în funcție de ipotezele despre cât de multe distrugeri au provocat rușii în Ucraina distrus, dar și până la cât ajunge costul îngrijirii refugiaților de război care au fugit din calea bombardamentelor.
Costul total al planului Marshall postbelic este apoi comparat cu PIB-ul SUA de la nivelul anului 1948, când a început programul. Acest lucru duce, de obicei, la concluzia că costul reconstrucției ucrainene în raport cu dimensiunea țărilor donatoare va fi la același nivel ca și planul Marshall.
Citește continuarea AICI
Din cauza sancțiunilor, rușii bagă cipuri de la mașini de spălat vase și frigidere în echipamentele militare
ACTUALIZARE 8.00 Rusia este nevoită să folosească cipuri de la mașini de spălat vase și frigidere pentru unele echipamente militare, din cauza sancțiunilor occidentale, a spus secretarul american pentru Comerț, Gina Raimondo, citată de Washington Post.
„Avem relatări de la ucraineni că atunci când găsesc echipamente militare rusești pe teren, acestea sunt pline cu semiconductori pe care i-au scos din mașini de spălat vase și frigidere”, a declarat Raimondo în timpul unei audieri în Senat.
Exporturile de tehnologie din SUA către Rusia au scăzut cu aproape 70% de când au fost impuse sancțiunile, la sfârșitul lunii februarie, a spus Raimondo, al cărei departament supraveghează controlul exporturilor care formează o mare parte a pachetului de sancțiuni. Peste 30 de alte țări au adoptat interdicții similare la export, care se aplică și în Belarus.
„Abordarea noastră a fost să tăiem accesul Rusiei la tehnologie, pentru a le paraliza capacitatea de a continua operațiunea militară. Și exact asta facem”, a spus Raimondo.
Citește continuarea AICI
Liz Truss: „Putin se umilește pe scena mondială”
ACTUALIZARE 7.45 Sancțiunile internaționale împotriva Rusiei ar trebui ridicate numai atunci când toate trupele sale au părăsit Ucraina, a declarat ministrul de externe al Marii Britanii.
Liz Truss a declarat la o întâlnire a miniștrilor de externe G7 din Germania că președintele rus Vladimir Putin trebuie să fie învins pentru a preveni noi agresiuni.
„Putin se umilește pe scena mondială”, a spus ea, adăugând că trebuie să i se refuze orice beneficiu din invazia sa în Ucraina.
Ea a cerut, de asemenea, ca Ucraina să aibă acces sporit la echipamentele militare NATO.
Miniștrii de externe G7 se vor întâlni din nou vineri cu omologii lor ucraineni și moldoveni.
Un nou convoi cu ajutoare din Franța pentru Ucraina ajunge vineri la Suceava
ACTUALIZARE 7.20 Un al treilea convoi cu ajutoare din Franța pentru Ucraina va ajunge vineri seara la hub-ul din Suceava.
Potrivit autorităților, convoiul de ajutoare este organizat de ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe și ministerul francez de Interne. Acesta este așteptat să ajungă la Suceava vineri seara.
Vor fi donate serviciului de urgență ucrainean 115 tone de echipamente şi alimente şi 13 vehicule noi. Este vorba despre șase vehicule pentru stingerea incendiilor, modernizate la standardele ucrainene, șase ambulanțe 4x4 și un autovehicul dotat cu aparat mobil de radiologie, în sprijinul echipelor medicale desfășurate pe teren. Echipamentele de urgență oferite includ 36 km de furtunuri de incendiu, 56.000 de litri de lichid folosit pentru combaterea incendiilor de hidrocarburi, precum și peste 20.000 de rații de alimente, reprezentând 40.000 de mese.
Convoiul a plecat marți din Franța.
Cum reacționează ucrainenii când se întorc acasă: Pământul meu iubit!
ACTUALIZARE 7.10 Imagini dureroase vin de la Mariupol, dar și din satele din zona Harkov recucerite de ucraineni. Sub ocupație rusească sau nu, oamenii încearcă să-și ducă viața printre morminte și ruinele caselor.
Locuitorii din Mariupol încearcă să revină la rutina zilnică, după ce Rusia a preluat controlul asupra întregului oraș, cu excepția oțelăriei Azovstal. Rușii continuă să o bombardeze. Este singurul loc unde nu au reușit să pună piciorul, dar între timp s-au apucat să facă curățenie în restul orașului, care este sub controlul lor. Lucrători ai Ministerului pentru Situații de Urgență din Rusia au fost filmați îndepărtând molozul, tăind lemne pentru localnici și ducându-le apă - ajutor pentru oamenii peste care tot Moscova a trimis prăpădul.
Citește continuarea AICI
Un senator republican blochează în Congresul SUA ajutorul de 40 de miliarde de dolari destinat Ucrainei
ACTUALIZARE 03.00 Senatorul republican Rand Paul (reprezentând statul Kentucky) a blocat joi, în Senat, adoptarea urgentă a proiectului de lege pentru acordarea unui ajutor de 40 de miliarde de dolari Ucrainei, proiect care fusese votat anterior în Camera Reprezentanților, relatează CNN.
Pentru ca proiectul de lege să fie supus la vot și în Senat era nevoie de acordul unanim al senatorilor.
Senatorul Rand Paul a condiționat acordul său de operarea unor modificări asupra proiectului de lege, astfel încât să includă numirea unui inspector general special, al cărui rol ar fi să monitorizeze modul în care sunt cheltuiți banii. „Nu putem salva Ucraina prin condamnarea economiei americane”, a argumentat Paul.
Asta, în ciuda faptului că, într-o rară demonstrație de unitate bipartizană, liderul majorității din Senat, democratul Chuck Schumer, și liderul republican, Mitch McConnell, au pledat pentru adoptarea rapidă a proiectului de lege privind ajutorul de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează CNN.
Cei doi lideri din Senatul american au propus un compromis: un vot separat asupra amendamentului senatorului republican, dar Rand Paul a insistat să fie adăugat în proiectul de lege propriu-zis.
Citește continuarea AICI
Cele mai recente informații legate de evenimentele din Ucraina:
- Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut companiilor germane care încă operează în Rusia să se retragă de-acolo și să se mute în Ucraina.
- Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi-a exprimat joi rezervele privind cererea Ucrainei de a fi aprovizionată cu avioane de luptă occidentale, informează dpa.
- Liderii Uniunii Europene intenționează să evalueze cererea de aderare a Ucrainei luna viitoare, potrivit Ministerului francez de Externe.
- Politicieni finlandezi au fost avertizaţi că Rusia ar putea întrerupe vineri furnizarea gazului către Finlanda, scrie joi ziarul local Iltalehti, citând surse neprecizate.
- O navă rusă folosită pentru transport logistic, „Vsevolod Bobrov”, a fost cuprinsă de un incendiu la bord și a fost remorcată din zona Insulei Șerpilor către portul Sevastopol, a anunțat Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Administrației militare regionale din Odesa.
- Peste 6 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, ceea ce constituie cea mai gravă criză a refugiaţilor în Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat joi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, potrivit Reuters.
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „dispus să discute” cu omologul său rus Vladimir Putin, „dar fără ultimatumuri”, şi respinge orice acord care să-i „salveze faţa” acestuia sau să ofere „o ieşire pentru Rusia” din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei.
- „Negocieri foarte dificile” sunt în desfășurare pentru evacuarea luptătorilor grav răniți de la oțelăria Azovstal din Mariupol, la schimb cu prizonieri de război ruși, a spus vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk.
- G7 caută măsuri urgente de rupere a blocadei rusești a exporturilor de cereale din porturile Ucrainei, inclusiv prin încercarea de a deschide rute prin porturile din România și țările baltice. Uniunea Europeană a propus crearea de „coridoare ale solidarității” pentru produsele agricole ucrainene.
- Consiliul pentru drepturile omului al ONU a adoptat o rezoluție pentru a investiga presupusele abuzuri comise de trupele ruse în părți din Ucraina aflate anterior sub controlul acestora, în vederea tragerii la răspundere a celor responsabili.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
