Analiştii politici de la Atena scriu că vizita lui Vladimir Putin pe Muntele Athos vine într-un context destul de delicat, din cauza tensiunilor existente între patriarhul Rusiei şi cel al Constantinopolului. „Rusia joacă destul de eficient şi cartea religioasă”, spun aceiaşi analişti, care vorbesc despre importanţa vizitei de două zile în Grecia. Statul elen este unul dintre foarte puţinii aliaţi pe care Moscova îi mai are în Uniunea Europeană, mai ales în contextul în care Rusia reprezintă principala sursă de alimentare cu gaze a Greciei.
20 de mănăstiri sunt în total pe muntele Athos, unde trăiesc 1.500 de călugări. Printre ei, ruşi, sârbi, români, ucraineni sau georgieni. În fiecare zi, aici ajung o sută de turişti ortodocşi şi zece de altă religie. Este vorba doar de bărbaţi, fiindcă Athos este un loc interzis în totalitate femeilor. Mai mult de-atât, persoanele de sex feminin care încearcă să pătrundă aici şi sunt prinse riscă o condamnare de maximum un an de închisoare.
Călugării de pe muntele Athos se ghidează, de altfel, după reguli stricte. Folosesc calendarul iulian, adică sunt cu 13 zile în urma restului planetei, care foloseşte calendarul gregorian. Îşi încep ziua la ora 4, iar toate mănăstirile îşi închid poarta la lăsarea întunericului. Sunt intezise consumul cărnii, folosirea telefoanelor mobile şi a Internetului, iar călugării îşi petrec întreaga zi în rugăciune şi muncă.
Președintele rus a încheiat vineri o serie de acorduri de cooperare economică și comercială cu Atena, în cadrul primei sale vizite bilaterale după mai mult de un an într-o țară membră a Uniunii Europene. Vizita sa în Grecia intervine în contextul în care UE urmează să decidă luna viitoare prelungirea sau nu a sancțiunilor impuse Moscovei pentru rolul său în conflictul ucrainean.
Chiar dacă Grecia are relații excelente cu Moscova, premierul Alexis Tsipras a ținut să sublinieze că „Grecia este o țară europeană și își respectă absolut toate angajamentele față de organismele internaționale cărora le aparține”.