„Un astfel de deznodământ era inevitabil. Uniunea Europeană își prelungește incapacitatea de a lua o decizie solidară în legătură cu un grup de oameni care a rămas suspendat, practic, în Europa. Soluțiile individuale, lăsate la nivelul statelor, arată așa cum se vede la televizor. Problema, dacă este aresată doar prin garduri de sârmă ghimpată și eventual rasism bine întreținut într-un stat sau altul nu va fi rezolvată. Acești oameni există în Europa și indiferent de incapacitatea Uniunii Europene, situația trebuie rezolvată. Statele în mod individual nu pot ține piept unei asemenea situații”, a spus fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial.
„Această criză ajunge într-o fază a exasperării și de o parte, și de alta. Este evident că acești oameni trebuie așezați în mod civilizaț într-o tabără și acolo, printr-o evaluare, să li se acorde un statut juridic – statut de refugiat sau trimiterea în țara de origine a celor care nu se califică pentru statutul de refugiat. Nu se poate pune problema rezolvării acestei situații cu tancuri și gaze lacrimogene.
Ungaria nu este acoperită de legislație. Un articol pe care îl putem găsi în tratatele constitutive ale Uniunii Europene spune că atunci când o țară este confruntată cu o criză rezultată din exodul unor cetățeni dintr-un stat din afara Uniunii Europene, se realizează o consultare cu Comisia Europeană și se decid soluții. Acordurile de la Dublin sunt considerate tacit a nu mai fi funcționale, tocmai pentru a nu încărca Grecia și Italia. Pentru acești oameni care au ajuns în Europa nu există o soluție juridică”, a arătat Cristian Diaconescu.
El a mai spus că un om disperat poate să se transforme într-un om foarte agresiv și că „Serbia și Macedonia ar putea avea mari dificultăți, în absența unei soluții europene instituționale”.
„În momentul în care gestionăm o astfel de situație îndemnați de frică, sigur nu vom putea ajunge la rezultate. Organismele europene pot în acest moment să organizeze primirea și trierea acestor oameni. Au forță, au structură. Dar sunt în continuare interese în joc, în continuare Europa nu are o politică de apărare și de securitate comună, chestiuni care țin de securitate nu sunt abordate la nivel politic, încercând să se mute această problemă fie la nivel național, al celor care se confruntă deja cu valul de refugiați, fie la nivel tehnic, cum a fost consiliul JAI. Este o problemă care ar fi trebuit discutată deja de șefii de state și de guverne. Am senzația însă că sunt state din nucleul dur care își fac alte calcule”, a mai spus Cristian Diaconescu.