ACTUALIZARE. „Vor exista discuţii în CSAT, dar noi optăm pentru menţinerea acestei poziţii. Nu suntem în favoarea unor cote obligatorii stabilite la nivel european, ci a unor cote voluntare, care să fie bazate pe capacitatea de a primi şi integra migranţi”, a spus consilierul prezidențial Leonard Orban.
„Orice fel de propunere a Comisiei este supusă în primul rând procedurilor de analiză internă și urmează să fie supusă negocierii între statele membre”, a spus și ministrul de Externe Bogdan Aurescu.
„Nu-mi place și mă desolidarizez de noul val care se stârnește în România, de xenofobie, de șovinism, de nu vrem pe nimeni din afară, să luptăm, să nu primim niciun străin. Eu cred că suntem o societate evoluată și civilizată și accesele astea de barbarie pe care le văd și la oameni politici, și pe Facebook, și în alte zone, la organizații de studenți, cred că nu fac cinste României și nu ne arată ca pe o societate europeană”, a spus Victor Ponta.
„Poziția României este aceea de solidaritate, de sprijin, de respectare a obligațiilor pe care le avem, de a face ceea ce putem să facem. Capacitatea noastră este de 1786 de locuri, în condițiile în care avem vreo 200 ocupate. Nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face. Mai bine să spui adevărul și să spui foarte clar ce poate să facă România, și nu cote obligatorii, ci cote în funcție de posibilitățile fiecărei țări. Asta e poziția României”, a precizat Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern.
„Aș vrea să ne comportăm ca oameni față de alți oameni. Am văzut poziții în ultimele zile care pe mine mă rușinează, că în România încă oamenii pot să gândească așa”, a adăugat premierul.
Afirmațiile sale vin în condițiile în care mai mulți politicieni, inclusiv din PSD, s-au exprimat împotriva primirii de refugiați în România.
Șeful PSD pentru Diaspora, Cătălin Rădulescu, este unul dintre aceștia. El declara chiar că o parte dintre refugiați sunt teroriști infiltrați, pe motiv că „au ceasuri bune la mână, ştiu limba engleză”.
În contextul crizei refugiaţilor, autorităţile române invocă şi aderarea României la spaţiul Schengen, amânată în ultimii ani prin decizia marilor puteri.
„Trebuia din 2011 să ne accepte în Spațiul Schengen, acum ar fi primul pas dacă s-ar aproba măcar cu spațiul aerian, că nu putem avea țări de rangul 1 și de rangul 2 în UE. Dacă UE vrea să aibă granițe sigure spre est, noi suntem și Bulgaria”, a spus Laszlo Borbely, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților.
„S-a demonstrat că România are granițe sigure. Niciun refugiat nu a venit prin granița României și totuși avem și noi mare, avem Dunăre, deci avem posibilitatea de intrare a unor refugiați, dar nu a venit nimeni”, a spus Mircea Toader, deputat PNL.
Ideea cazării refugiaţilor în alte spaţii decât centrele speciale este categoric respinsă de unii aleşi.
„Am văzut și alte minuni: să fie cazați în spații studențești. Noi trebuie să ajutăm pe alții fără să sacrificăm poporul român. Nu mi se pare în regulă, în condițiile în care sunt centre universitare care nu au locuri de cazare”, a spus Petru Movilă, deputat PMP.
Problema refugiaţilor va fi discutată şi într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care va avea loc săptămâna viitoare.