Un bărbat a încercat să fure Magna Carta, unul dintre primele acte constituţionale ale Regatului Angliei, adoptat în 1215, în timpul domniei regelui Ioan, relatează Skynews.
Motivaţia lui Mark Royden, care a folosit un ciocan pentru a sparge învelişul de sticlă în interiorul căruia se afla documentul la Catedrala din Salisbury, este că s-a îndoit de autenticitatea documentului.
În vârstă de 47 de ani, din Kent, Royden se află acum în faţa judecătorului pentru încercarea de a fura documentul vechi de 800 de ani din Catedrală. Procurorul care a instrumentat cazul, Rob Welling, a spus în instanţă, că furtul şi fuga făptaşului au fost oprite doar graţie celor care se aflau în zonă când s-a produs incidentul.
Pârâtul, care neagă toate acuzaţiile, nu ar fi putut să fure documentul din două motive. În primul rând, învelişul de sticlă care proteja documentul a fost mult prea durabil pentru ciocanul pe care l-a folosit. Sticla s-a spart doar parţial în locul în care s-a produs impactul. În al doilea rând, Royden i-a subestimat pe ceilalţi vizitatori şi personalul Catedralei, despre care a crezut că nu vor interveni.
Ceilalţi vizitatori, inclusiv nişte turişti americani, au încercat să-l oprească pe Royden când au văzut că acesta loveşte sticla, însă au fost ameninţaţi cu ciocanul. Una dintre angajatele muzeului a povestit în instanţă cum ea şi ceilalţi s-au străduit să îl oprească pe Royden şi să-l scoată din Catedrală.
Ea a spus că i-a auzit pe turiştii americani strigând „Încearcă să fure Magna Carta! Opriţi-l!”. Royden a luat-o apoi la fuga prin curtea catedralei, însă a fost prins, într-un final de zidarii care lucrau la un zid al edificiului.
Royden, care ar fi mirosit a alcool, ar fi spus că ar trebui „să primească o medalie” pentru acţiunile sale şi că „ar fi reuşit mai multe dacă avea o sabie de samurai”.
Magna Carta a fost adoptată în 1215 ca urmare a unui conflict între Regele Ioan al Angliei şi baroni, vasalii săi feudali. Ioan, poreclit şi „fără-de-ţară”, un membru al dinastiei Angevinilor, şi-a pierdut teritoriile pe care le deţinea în Franţa ca urmare a unor războaie cu regii Franţei.
Aceste războaie au golit rapid vistieria regală, fapt ce l-a făcut pe Ioan să mărească taxele impuse vasalilor lui. Baronii l-au forţat pe rege să accepte Magna Carta, actul prin care se micşora capacitatea regelui de a impune taxe şi consfinţea dreptul la un proces drept pentru baroni.
Ulterior, Magna Carta a devenit o parte a fundamentală a sistemului legal englez şi, ulterior, britanic, ea fiind folosită drept argument împotriva pretenţiei dinastiei Stuarţilor la o monarhie de drept divin în dauna unui sistem constituţional.
