ACTUALIZARE 9.47. Printre ţările care ar putea fi vizate de apelul oficialului american se numără şi România. Asta în condițiile în care bugetul Ministerului Apărării de la București nu depășește 1,5% din PIB.
_______________________________________________________________________
Secretarul american al Apărării e convins că Rusia nu va renunţa la provocări militare, iar Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită să răspundă pe măsură.
„Avem nevoie de noi angajamente financiare din partea tuturor statelor membre NATO. Acţiunile Rusiei în Ucraina au demonstrat din plin valoarea NATO”, a declarat Chuck Hagel, secretarul american al Apărării.
Chuck Hagel a felicitat Alianţa pentru modul în care a răspuns până acum la această criză, dar a avertizat că greul nu a trecut.
„Pe termen scurt, NATO a răspuns acţiunilor Rusiei cu forţă şi determinare. Dar, pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să testeze raţiunea de a fi şi angajamentele Alianţei noastre”, a mai spus Chuck Hagel.
Anul trecut, doar patru ţări membre NATO: Statele Unite, Estonia, Grecia şi Marea Britanie au atins sau au depăşit pragul de 2% din PIB alocat apărării cerut de Alianţa Nord-Atlantică.
Şi la nivel politic, Moscova a primit un nou avertisment comun, de la Washington şi Berlin. Preşedintele Barack Obama şi cancelarul Angela Merkel i-au amintit liderului de la Kremlin că Rusia e la un pas de a fi suspusă unor noi sancţiuni.
„Liderii Rusiei trebuie să afle că, dacă vor continua să destabilizeze estul Ucrainei şi vor perturba alegerile prezidenţiale de luna aceasta, ne vom lua imediat măsuri adiţionale, inclusiv sancţiuni suplimentare care vor costa Rusia”, a spus Barack Obama.
„Este ceva ce noi nu dorim, am făcut o ofertă diplomatică, o ofertă pentru o soluţie diplomatică, aşa că depinde foarte mult de Rusia pe ce drum vom merge”, a declarat Angela Merkel.
Între timp, Statele Unite au decis că trebuie să ajute presa din Ucraina pentru a acoperi alegerile prezidenţiale din 25 mai şi vor trimite la Kiev 1,2 milioane de dolari.