Sirienii din România visează la banii germanilor
De când au început violenţele în ţara lor, în 2011, peste 3.000 de sirieni au trecut prin România, însă mai puţin de 10% dintre ei au rămas. Cei care şi-au făcut un rost aici adună haine şi mâncare pentru refugiaţii din ţara lor.
Ambasada Emiratelor Arabe Unite este cel mai important finanţator al comunităţii, spune Mashur Amar, un medic oftalmolog stabilit în România. „Pătura socială în majoritate este - să nu zic vai de mama lor – nu e bine deloc”, spune Mashur Amar. „Hai să facem comparaţie: în Germania 700 de euro, aici nici 100. Ce alegi? Alegi Germania, nu? Ajutor social!”, mai spune medicul oftalmolog.
Traiul în România li se pare greu.
„Majoritatea dintre noi considerăm România ţară de tranzit. A fost o perioadă în care România era un fel de America. New land! Oamenii, în câteva luni, au făcut averi, au făcut bani. Perioada asta nu mai e”, spune Mazen Rifai, jurnalist sirian.
Aproape 1.000 de firme au deschis sirienii în România. Cele mai multe, dacă facem o comparaţie cu alţi investitori veniţi din zona Orientului Mijlociu. Însă reprezintă sub 0,2% din afacerile făcute de străini în România.
Comerţul cu animale, cosmetice şi ciocolată sunt cele mai prospere investiţii ale sirienilor, potrivit Registrului Comerţului.
Ahmad Rahmani s-a stabilit în Constanţa şi spune că cel mai greu este să aibă familia împărţită în toată Europa. „Fraţii mei care sunt în Germania... casele lor s-au dus. Discuţii am avut de la început cu părinţii mei şi i-am întrebat de ce nu au plecat. Crezând că o să fie o lună sau două luni, dar suntem în al cincilea an”, spune el.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
O româncă a ajuns refugiată în propria ţară. Căsătorită cu un sirian, spune că a pierdut tot, iar din cauza războiului copiii nu au mers niciodată la şcoală. „N-am făcut nimic pentru că am fugit. Am plecat desculţi şi am fugit noaptea. Nu mai zic că eram şi însărcinată şi am pierdut şi sarcina pe drum”, îşi aminteşte ea.
„Dacă ar fi o viaţă mai uşoară aici, dacă aş avea un venit cu care să îmi întreţin familia, aş rămâne aici. Dar, spre exemplu, am vrut să îmi înscriu copilul la şcoală şi am întâmpinat greutăţi foarte mari şi nu îl pot înscrie”, spune un bărbat sirian.
Peste trei milioane de sirieni au fugit din calea războiului. Cei mai mulţi stau acum în Turcia, Iordania şi Liban. Cei care au ajuns în Europa sunt dintre cei mai înstăriţi, care şi-au permis să plătească acest drum.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
