Incendiile și valurile de căldură care fac ravagii în Europa și în alte părți ale lumii arată că omenirea se confruntă cu „o sinucidere colectivă”, a avertizat secretarul general al ONU, în timp ce guvernele din întreaga lume se chinuie să protejeze oamenii de impactul căldurii extreme, scrie The Guardian.
Antonio Guterres le-a spus miniștrilor din 40 de țări reuniți pentru a discuta despre criza climatică, luni, că „jumătate din umanitate se află în zona de pericol, din cauza inundațiilor, secetei, furtunilor extreme și incendiilor de vegetație. Nicio națiune nu este imună. Cu toate acestea, ne continuăm dependența de combustibili fosili.”
Guterres a adăugat: „Avem de ales. Acțiune colectivă sau sinucidere colectivă. Este în mâinile noastre.”
Incendiile de pădure au făcut ravagii în weekend în Europa și America de Nord. În America de Sud, situl arheologic Macchu Picchu a fost amenințat de incendiu. Căldura extremă a doborât recorduri în întreaga lume în ultimele luni, valurile de căldură au lovit India și Asia de Sud, secetele au devastat părți din Africa și temperaturile fără precedent la ambii poli i-au uimit pe oamenii de știință.
În Marea Britanie, a fost emisă o avertizare de căldură extremă, fiind așteptate luni cele mai calde temperaturi înregistrate vreodată în Regatul Unit cu maxime de peste 40 de grade în unele locuri.
Miniștrii reuniți la Berlin pentru o conferință de două zile despre climă, cunoscută sub numele de Dialogul climatic de la Petersberg, vor discuta despre vremea extremă, precum și despre creșterea prețurilor la combustibilii fosili și la alimente și impactul crizei climatice. Întâlnirea, convocată anual în ultimii 13 ani de guvernul german, marchează una dintre ultimele oportunități de a ajunge la un acord între țările cheie înainte de summitul Cop27 privind clima, programat în Egipt, în luna noiembrie.
Perspectivele pentru Cop27, stabilite la reuniunea anterioară, din noiembrie anul trecut, s-au diminuat considerabil în ultimele luni, deoarece creșterile prețurilor la energie și alimente au dus la o criză inflaționistă, determinată parțial de ieșirea treptată din pandemia de Covid-19 și exacerbată de războiul din Ucraina.
La Cop26, țările au convenit să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale, dar nu au făcut pași concreți pentru atingerea angajamentelor pe care și le-au luat. Toate țările au convenit să prezinte în acest an planuri naționale îmbunătățite pentru emisiile de gaze cu efect de seră, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC) .
Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, care conduce blocul UE la discuțiile ONU privind schimbările climatice, a diminuat așteptările într-un interviu pentru Guardian. „Nu văd atât de multe NDC-uri noi la orizont, sincer”, a spus Timmermans.
Sameh Shoukry, ministrul de externe al Egiptului și președintele Cop27, va participa la discuțiile de la Berlin săptămâna aceasta, dar prezența sa va fi umbrită de preocupările cu privire la propriul NDC recent depus de Egipt. Planul i-a dezamăgit pe mulți observatori, care au sperat la niveluri mult mai mari de ambiție, pentru a da exemplu altor economii emergente.
De asemenea, Guterres a criticat aspru „băncile multilaterale de dezvoltare”, inclusiv Banca Mondială, care sunt finanțate de contribuabilii din lumea bogată pentru a oferi asistență țărilor sărace.
„În calitate de acționari ai băncilor multilaterale de dezvoltare, țările dezvoltate trebuie să ceară livrarea imediată a investițiilor și asistenței necesare pentru a extinde energia regenerabilă și pentru a construi rezistența la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare. Solicitați ca aceste bănci să devină adecvate scopului. Cereți ca aceștia să-și schimbe cadrele și politicile obosite pentru a-și asuma mai multe riscuri... Să arătăm țărilor în curs de dezvoltare că se pot baza pe partenerii lor.”, spune Guterres.
Editor : R.K.
