„Pentru specialiști nu e nicio schimbare de doctrină militară. Ei au strategie de securitate națională valabilă până în 2020, și din ea își extrag misiuni pentru diferitele componente ale sistemului, între care și partea militară. Nu putea apărea ceva nou în doctrina militară atâta vreme cât strategia de securitate e neschimbată”, a spus expertul în securitate Hari Bucur Marcu, pentru Digi24.
El a amintit că „pe partea militară, NATO era trecut ca o amenințare, ca un risc la adresa securității militare a Rusiei din 2009”.
„Nu vorbim de inamici. Nu poți să spui că vremea e inamic, dar poate constitui o amenințare dacă apare un taifun”, a punctat el.
„Nu este o declarație de război”, a explicat Hari Bucur Marcu, expert în securitate, adăugând că Vladimir Putin readuce în discuția publică această temă. În opinia sa, semnarea acestui decret „nu este o surpriză”.
Hari Bucur Marcu a precizat că în strategia de securitate a Rusiei, care a rămas neschimbată din 2009 și este valabilă până în 2020, la amenințările de natură militară se precizează că Moscova „nu are niciun inamic în momentul de față”, dar că anumite comportamente din partea Vestului „ridică îngrijorări de securitate”.
„Ideea e valabilă din 2009. Ce face acum președintele rus Putin este să pună pe tapet, readuce în discuția publică, prin faptul că adaptează doctrină militară semnând un decret, pentru că are probleme economice. Trebuie să facă bilanțul anului și e rău, deși anul acesta ar trebui să intre în istoria Rusiei ca anul când Crimeea a revenit la patria mamă”, a adăugat expertul în securitate, adăugând că liderul de la Kremlin „putea să semneze decretul acum o săptămână”.
„Adaptarea doctrinei militare era necesară pentru că acum apar lucruri legate de lumea arabă, de conflictele din Orientul Mijlociu”, a subliniat el.
În urmă cu două zile, Ucraina a renunţat la statutul de ţară neutră, un prim pas pe drumul aderării la NATO. Proiectul de lege propus de preşedintele Petro Poroşenko a fost aprobat de Legislativul de la Kiev în urma unui vot zdrobitor - din 450 de parlamentari, 303 voturi „pentru”, iar voturi „împotrivă” au fost numai 8. Decizia a provocat nemulţumirea Moscovei. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că, în urma acestui vot, Ucraina devine un potenţial inamic al Rusiei.