România ar putea primi până la 7.000 de refugiați
Foto: Gulliver / Getty Images
Astfel, în România ar putea ajunge aproape 7.000 de refugiați – 6.937 de oameni, potrivit datelor obținute de Daily Mail.
Cei mai mulți refugiați ar urma să ajungă în Germania (peste 34.000), Franța (26.000) și Spania (16.000). Chiar și cele mai mici țări ale UE ar urma să primească refugiați. În Malta ar urma să ajungă aproape 1.300 de oameni, iar în Luxemburg – peste 1.500.
În plină criză a refugiaţilor, ideea cotelor de imigranţi revine în forţă. Potrivit unor documente obţinute de Daily Mail, liderii europeni au scris un plan de urgenţă pentru redistribuirea străinilor care s-au concentrat în doar câteva state membre. România ar urmă să primească 7.000 de refugiaţi, mai mult decât Bulgaria, Cehia, Estonia, Suedia şi Austria. Refugiaţii vor fi transferaţi din Grecia, Italia şi Ungaria, ţările în care se află acum cei mai mulți refugiați.
Potrivit unor surse citate de Financial Times, săptămâna viitoare Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, va propune oficial ca ţările membre să împartă între ele de patru ori mai mulţi refugiaţi decât s-a cerut prima dată. Cu cât entuziasm va fi primită propunerea rămâne de văzut. În trecut cerinţele au fost mult mai mici şi totuşi unele ţări refuzau ideea. Chiar şi la următorul plan anunţat pe surse, şansele sunt ca Marea Britanie să nu accepte niciun refugiat.
Președintele Comisiei Europene va propune ca între ţările europene să fie distribuiţi 160.000 de imigranţi extracomunitari, potrivit surselor Financial Times, astfel încât să se scadă povara pe ţările unde au ajuns cei mai mulţi refugiaţi. Cinci ţări din Europa au de-a face cu două treimi din imigranţii ajunși în uniune. Însă Juncker ar cere practic o creștere de patru ori faţă de prima propunere de la început verii. S-a dorit atunci distribuirea pe cote a unui număr de 40.000 de imigranţi, dar planul comisiei a fost respins. Din Europa Centrală şi de Est a venit o opoziţie puternică, așa că de la cotele obligatorii s-a ajuns la preluarea voluntară a refugiaţilor. Lipsa unui acord ferm însă pune acum greutăţi tot mai mari pe destinaţiile finale ale refugiaţilor.
„Avem nevoie de mai multă echitate când vine vorba de cine este capabil să invite refugiaţi. Chiar și atunci când ei vin în Germania trebuie să discutăm puţin, trebuie să îi distribuim în mod corect. Iar acest lucru încă nu s-a întâmplat”, spune Andrea Nahles, ministrul german al Muncii.
Relocarea refugiaţilor s-ar stabili pe baza unor factori precum populaţia, indicatorii economici și numărul solicitărilor de azil aprobate în trecut. Astfel ar urma în special să fie ușurată munca autorităţilor din Grecia și Italia, dar și din Ungaria, care nu era inclusă în planul precedent al comisiei. Sunt ţările aflate chiar pe ruta imigranţilor, unde impactul asupra societăţii, dar şi finanţelor publice este cel mai puternic. Totuşi problema distribuţiei nu este doar una economică, ci şi politică.
„Fiindcă nu suntem în stare să rezolvăm această problemă ca o Europă unită și începem să spunem că e problema Germaniei, e problema Suediei, e problema Italiei, atunci însăși ideea Europei va fi afectată. Nu e doar o provocare teoretică”, spune Andrea Nahles, ministrul german al Muncii.
Ideea unei Europe unite însă este deja pusă sub semnul întrebării. La fel şi principiile sale de bază. Președintele Parlamentului European avertizează că spaţiul de liberă circulaţie din Uniunea Europeană este în pericol din cauza exodului.
„Tratatul Schengen este în pericol, acesta este un lucru foarte clar, iar dacă nu vom rezolva problema refugiaţilor, atunci ameninţarea la adresa libertăţii de mișcare va crește. Dar eu nu sunt unul dintre cei care sunt dispuși să reducă un drept fundamental garantat pentru cetăţenii europeni și să-l punem sub semnul întrebării pentru că avem un aflux de refugiaţi spre Uniunea Europeană”, spune Martin Schulz, președintele Parlamentului European.
Și Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, cere ca între ţările europene să fie redistribuiţi cel puţin 100.000 de refugiaţi. Analiştii cred că adăugarea Ungariei printre priorităţile planului de redistribuire ar putea sparge blocul central şi est european care iniţial s-a opus cotelor.
„Trebuie să împărţim aceşti refugiaţi, în special pe cei veniţi din Siria. Împreună cu cancelarul Merkel am propus un mecanism obligatoriu şi permanent. Mă gândesc la acele victime care nu apar în fotografii, care nu ne sunt cunoscuţi, mă gândesc la cei care vor ajunge victime dacă nu acţionăm. Este timpul să acţionăm, vom acţiona şi am acţionat deja”, a spus Francois Hollande, preşedintele Franţei.
„Suntem de acord că trebuie implementate principii fundamentale şi referitor la cei care au nevoie de protecţie, sunt foarte mulţi din cauza războiului din Siria, avem nevoie de cote obligatorii între statele Uniunii Europene”, a spus și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
