RETROSPECTIVĂ 2015 | Victimele terorismului
Din 2014, de când a început să se afirme drept cea mai sângeroasă organizaţie jihadistă, gruparea teroristă Stat Islamic s-a concentrat pe atacuri în Irak şi Siria. În Irak, extremiştii au cucerit mai multe oraşe strategice şi au ameninţat chiar capitala Bagdad, de care s-au apropiat la câţiva kilometri. Şi în Siria, teroriştii au profitat de lupta pentru putere şi au pus bazele unui califat islamic de inspiraţie medievală, cu baza în oraşul sirian Rakka. Un sistem administrativ rudimentar, dar eficient prin teroarea care a înnăbuşit orice opoziţie. Jihadiştii conduşi de Abu Bakr al Baghdadi au îngrozit opinia publică mondială şi populaţia locală prin masacrele, execuţiile sumare şi tratarea civililor ca sclavi. Nici în Irak, nici în Siria nu există un bilanţ exact al masacrelor ISIS pentru că nu există confirmări din surse independente.
Regimul de teroare impus în Siria şi Irak nu a fost de ajuns pentru liderii terorişti ai Daesh. Bazaţi pe fidelitatea mercenarilor străini, mulţi provenind din nordul Africii sau Europa, organizaţia şi-a extins campania de teroare în ţările destabilizate deja de revoluţiile Primăverii Arabe începute în 2011.
La câteva luni distanţă, terorişti care susţin că luptă în numele grupării Stat Islamic au comis atentate în Tunisia, la Muzeul de Istorie din capitala Tunis şi pe o plajă din staţiunea Sousse, unde cele mai multe victime au fost turişti europeni aflaţi în vacanţă.
De asemenea, jihadiştii au dus o campanie de atentate în Libia, unde au atacat clădiri oficiale sau reprezentanţele unor ţări străine. În unele zone au preluat controlul comerţului cu petrol, principala sursă de venit a statului libian.
Egiptul este altă ţară arabă nord-africană vizată de jihadişti. Teroriştii au dus un adevărat război cu militarii egipteni în peninsula Sinai şi au comis atentate chiar în capitala Cairo. Cel mai grav atac a avut loc pe 31 octombrie când teroriştii islamişti au revendicat doborârea unui avion de linie rusesc cu 224 de turişti şi membri ai echipajului în Peninsula Sinai.
Gruparea nu a ocolit nici peninsula arabă. Este vorba în primul rând de Arabia Saudită, regat conservator şi cel mai mare producător de petrol din lume, pe care jihadiştii îl acuză de colaborare cu puterile occidentale.
Banii obţinuţi de gruparea teroristă prin contrabanda cu petrol şi antichităţi le-au permis jihadiştilor să exporte teroarea nu doar în lumea arabă, ci şi în afara ei, inclusiv în Europa şi Statele Unite, unde au profitat de legăturile etnice şi confesionale cu membrii comunităţilor islamice. De altfel, exact de aici provin cei mai mulţi şi mai sângeroşi adepţi ai organizaţiei. Jihadiştii au profitat de sentimentul de marginalizare, de frustrările tinerilor musulmani şi astfel s-a ajuns în situaţia ca simpatizanţi ai Daesh să comită atacuri în Danemarca, una dintre cele mai tolerante ţări din lume.
Teroriştii au atacat Marea Sinagogă din capitala Copenhaga, şi o cafenea din oraş în care era programată o conferinţă despre libertatea de expresie şi caricaturile care îl înfăţişează pe profetul Mahomed. Doi oameni au murit şi cinci poliţişti au fost răniţi înainte ca atacatorul să fie ucis.
Unul dintre cele mai grave atentate din afara spaţiului controlat de ISIS a avut loc în aceasta toamna în capitala Turciei, Ankara, la un miting al minoritaţii kurde, unde au fost ucişi peste 100 de oameni. Deşi gruparea Stat Islamic nu a revendicat atacul, autorităţile turce au susţinut că organizaţia jihadistă s-a aflat în spatele atacului.
La începutul lunii decembrie, doi atacatori radicalizaţi de ideologia grupării teroriste au semănat moarte în Statele Unite. Un bărbat, cetăţean american de origine arabă, şi partenera sa pakistaneză au deschis focul într-un centru medical pentru persoanele cu dizabilităţi din San Bernardino şi au ucis 14 oameni. Acest atac, cel mai grav din Statele Unite din acest an, l-a determinat pe liderul de la Casa Albă să ceară din nou un control asupra armelor de foc.
„Există un tipar acum al împuşcăturilor în masă, care nu are corespondent nicăieri în lume. Sunt măsuri pe care le luăm, nu care să elimine total acest incidente, ci doar ca să nu se mai întâmple aşa frecvent,” spune Barack Obama, preşedintele SUA.
Totuşi, atacurile care au îngrozit o lume întreagă au avut loc la Paris, în ianuarie şi noiembrie. Legăturile evidente dintre tinerii radicalizaţi şi gruparea Stat Islamic, faptul că atacatorii erau cetăţeni occidentali antrenaţi sau inspiraţi de jihadişti arată cât de vulnerabile sunt statele occidentale în faţa unui inamic atât de greu de identificat şi contracarat înainte de a produce masacre precum cele de la Charlie Hebdo sau Bataclan. Până şi fratele unui dintre atacatorii din noiembrie, Salah Abdeslam, a susţinut după atacuri că nu a observat radicalizarea sa.
„Nu, nu, nu ştiam nimic, nici eu, nici familia noastră. Sunt băieţi mari, sunt majori. Nu-i întrebam ce fac de câte ori pleacau de acasă,” povesteşte Mohamed Abdelslam, fratele lui Salah şi Brahim Abdeslam.
După un an extrem de sângeros şi de violent, atacurile de la Paris din noiembrie, au schimbat fundamental optica occidentală faţă de ameninţarea teroristă de inspiraţie jihadistă. Preşedintele francez Francois Hollande a declarat că nu mai este vorba de atacuri izolate, ci de un act de război căruia trebuie să i se răspundă pe măsură şi a declanşat imediat o ofensivă armată contra grupării teroriste în fieful său din Siria.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
