RETROSPECTIVĂ 2013. Anul schimbărilor pe plan extern. SUA şi Rusia și-au renegociat sferele de influență în lume
2013 a început în forţă pentru preşedintele Barack Obama, odată cu învestirea pentru al doilea mandat în fruntea celei mai puternice naţiuni din lume. Foarte repede însă, popularitatea i s-a erodat puternic. Motive sunt destule: eşecul reformei din sistemul de sănătate, blocajul financiar care a paralizat parţial aparatul administrativ de la Washington şi peste toate acestea, uriaşul scandal internaţional de spionaj declanşat de fostul agent NSA, Edward Snowden. Nici poziţiile oficiale adoptate de SUA nu au fost de bun augur pentru imaginea liderului de la Casa Albă.
În august preşedintele Obama era pregătit să atace Siria: „După o atentă deliberare, am hotărât că Statele Unite ar trebui să acţioneze militar împotriva ţintelor regimului sirian. Nu va fi o acţiune pe scară largă, nu vom duce trupe la sol”.
Steaua lui Vladimir Putin răsare din nou
Vladimir Putin și fosta sa soție, Ludmila Putina
Planul lui Barack Obama, prin care spera să devină cel care a scăpat poporul sirian de un regim dictatorial, s-a împotmolit pe coridoarele Kremlinului. În plină criză, cu estul Mării Mediterane înţesat de navele de război americane şi ruseşti, Vladimir Putin s-a transformat peste noapte în mesagerul păcii şi a propus soluţionarea conflictului pe cale diplomatică.
„Permiteţi-mi să vă reamintesc că folosirea forţei împotriva unui stat suveran este posibilă, doar dacă vorbim de legitimă apărare. Şi, aşa cum ştim cu toţii, Siria nu atacă Statele Unite”, a declarat Vladimir Putin.
Poziţia preşedintelui rus a fost salutată imediat de comunitatea internaţională şi a făcut ca revista „Forbes” să îl proclame pe Vladimir Putin drept cel mai puternic om din lume, în detrimentul lui Barack Obama. A fost momentul de glorie al liderului de la Kremlin, recunoscut de altfel pentru abilitatea de a se reinventa indiferent de situaţie. A făcut-o și pe plan personal. În iunie, el a uimit pe toată lumea când şi-a anunţat divorţul, în direct la televiziune, alături de Liudmila, care tocmai îi devenise fosta soţie.
„Căsnicia s-a încheiat fiindcă abia apucam să ne vedem, funcţia pe care o are îl ţine ocupat în permanenţă”, a motivat Ludmila Putina.
An de glorie pentru Angela Merkel
Şi pentru Angela Merkel, 2013 s-a dovedit un an generos, având în vedere victoria istorică din alegeri şi realegerea sa, pentru a treia oară consecutiv, în funcţia de cancelar al Germaniei.
„Mulţumesc tuturor colaboratorilor, care au făcut posibilă îndeplinirea misiunii mele de cancelar. Am traversat împreună un an dificil. De asemenea, îi mulţumesc soţului meu, care a avut multe de îndurat”, a declarat cancelarul după anunțarea rezultatelor.
Angela Merkel le-a promis germanilor că în următorii patru ani va consolida forţa economică şi politică a Berlinului, în condiţiile în care cancelarul german este recunoscut deja drept cel mai influent politician al Europei. O poziţie de pe care poate negocia oricând cu liderii celei de-a doua economii a lumii, China. Vorbim în primul rând de preşedintele Xi Jinping, ales în primăvară pentru un mandat de 10 ani în fruntea celui mai numeros popor de pe planetă.
Schimbare de gardă la Beijing și Teheran
Xi Jinping FOTO: MEDIAFAX
La doar câteva luni de la schimbarea de gardă de la Beijing, a venit şi valul deciziilor istorice - renunţarea parţială la politica unui singur copil, pentru a evita îmbătrânirea accelerată a populaţiei, desfiinţarea lagărelor de reeducare prin muncă şi promovarea accelerată a „capitalismului de stat”, sistemul care i-a permis Chinei să devină a doua economie a lumii în mai puţin de trei decenii.
Şi la Teheran bate vântul schimbării, după alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte al Iranului. Supranumit „şeicul diplomaţiei„, el a schimbat deja tonul în negocierile cu Occidentul privind programul nuclear al Iranului. „Negocierile bazate pe egalitate vor fi baza relaţiilor noastre cu alte state. Dacă vreţi răspunsul aşteptat, nu vorbiţi cu Iranul prin limbajul sancţiunilor, ci prin limbajul respectului”, a fost mesajul transmis lumii de către noul președinte al Iranului.
Hassan Rohani FOTO: MEDIAFAX
Răspunsul Occidentului nu a întârziat. La sfârşitul lunii octombrie s-a produs o reconciliere istorică: Statele Unite - Iran, după 30 de ani în care relaţiile diplomatice între cele două state au fost îngheţate. Teheranul şi-a luat angajamentul să diminueze programul de îmbogăţire a uraniului, iar Washingtonul a promis că va renunţa la o parte din sancţiunile economice impuse regimului iranian.
Annus horribilis pentru Francois Hollande și Silvio Berlusconi
2013 n-a fost darnic însă cu toţi liderii planetei.
În Franţa, preşedintele Francois Hollande a ajuns la cea mai scăzută cotă de popularitate înregistrată de un preşedinte francez în ultima jumătate de secol. Doar 15 la sută dintre francezi mai au încredere în el, din cauza eşecului de a redresa economiei franceze.
Silvio Berlusconi FOTO: MEDIAFAX
Nici fostul premier italian Silvio Berlusconi nu a avut un an mai bun. Il Cavaliere a fost condamnat definitiv la închisoare, pentru fraudă fiscală, în dosarul Mediaset. E drept, nu a ajuns după gratii, dar cariera sa politică a intrat fără îndoială într-un con de umbră, după excluderea sa din Senat. În ciuda problemelor, Silvio Berlusconi nu pare pregătit să depună armele: „Trăim acum o zi amară, o zi de doliu pentru democraţia Italiei. Trebuie să rămânem în picioare, să nu disperăm pentru că liderul de centru-dreapta nu mai este senator. Vă asigur că nu voi uita tot restul vieţii această zi”.
Mohamed Morsi, președintele Egiptului, a fost demis cu ajutorul armatei
Mohamed Morsi FOTO: MEDIAFAX
În Egipt, primul preşedinte ales prin vot liber din istoria acestei ţări, Mohamed Morsi, a avut parte şi de cele mai scurt mandat. La un an de la instalarea în funcţie, el a fost îndepărtat printr-o lovitură de stat orchestrată de şefii armatei. Acum este judecat pentru „instigare la crimă”, alături de alţi 14 oficiali ai regimului său.
Doi titani trec în neființă
Margaret Thatcher FOTO: MEDIAFAX
Dincolo de toate acestea, 2013 a însemnat şi pierderea a doi titani.
Pe 17 aprilie, lumea întreagă şi-a luat rămas-bun de la Margaret Thatcher, singura femeie-premier din istoria Marii Britanii. Şi astăzi, Doamna de Fier rămâne deopotrivă cel mai iubit şi cel mai detestat prim ministru al Regatului Unit.
Pe 5 decembrie, un alt gigant pierdea lupta cu boala.
Barack Obama și Raul Castro dau mâna la funeraliile lui Nelson Mandela FOTO: MEDIAFAX
În memoria lui Nelson Mandela, pe cel mai mare stadion din Africa de Sud a fost organizată o ceremonie religioasă care a adus laolaltă aliaţi, dar şi rivali politici, cum a fost cazul preşedinţilor Statelor Unite şi Cubei. Pentru o zi, visul de unitate şi egalitate al primului preşedinte de culoare al Africii de Sud a fost respectat de toată lumea, iar Barack Obama şi Raul Castro şi-au dat mâna, primul gest de apropiere dintre cele două state după jumătate de secol de relaţii diplomatice tensionate.
Tot în 2013, venezuelenii şi-au luat, cu greu, rămas bun de la Hugo Chavez.
Hugo Chavez FOTO: MEDIAFAX
În memoria susţinătorilor săi el va rămâne ca un preşedinte reformator, a cărui politică socialistă a adus speranța pentru cei mai săraci venezueleni, în timp ce contestatarii şi-l vor aminti ca pe unul dintre cei mai vocali lideri ai Americii Latine şi un antiamerican convins. Succesorul său, Nicolas Maduro, pare hotărât să-şi depăşească mentorul politic, la capitolul excentricitate. Noul lider de la Caracas a înfiinţat un Minister al Fericirii şi a dat un decret prin care a mutat Crăciunul cu două luni mai devreme. „Am vrut să decretăm sosirea Crăciunului mai repede, pentru că dorim fericire pentru toată lumea. Pacea. Pacea şi fericirea pentru toţi. Să fim fericiţi şi să-i facem pe toţi fericiţi. Trăiască fericirea supremă!”, a proclamat Maduro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
