Reportaj: Volos, orașul unde grecii au trecut deja la troc

Data publicării:
troc

Reţeaua TEM, fondată în 2010 de cinci greci cu spirit întreprinzător, funcţionează după principiile simple ale trocului, adaptate însă la vremurile noastre. Oamenii nu schimbă doar produse între ei, ci şi servicii.

Christos Papaioannou, unul dintre iniţiatorii proiectului TEM: Cine vrea să devină membru trebuie să spună ce poate oferi, ce serviciu sau bunuri. Pot chiar să aducă aici bunuri de care nu mai au nevoie sau cu care vor să-i ajute pe alţii şi, de asemenea, pot să vadă ce vor. Se pot uita în catalog să vadă ce au ceilalţi membri şi apoi comunică între ei, ajung la o înţelegere şi apoi schimbă bunurile sau serviciile.

De-a lungul anilor, reţeaua s-a dezvoltat de la 5 la aproape 850 de membri. Un sfert dintre ei folosesc constant sistemul, ceilalţi doar ocazional.

De exemplu, sunt stomatologi care-şi oferă serviciile în schimbul cărnii pe care o primesc de la măcelărie sau pentru hainele cusute de croitori. Sunt însă şi membri care doar donează lucrurile care le prisosesc.

Ioanna Kostopoulou, membră a reţelei: Acestea sunt lucruri pentru oameni care au nevoie de ele. Cei cărora nu le mai trebuie ni le aduc aici: pături, haine, orice nu mai au nevoie, ca să le dăm celor care au nevoie de ele.

Sunt şi produse care sunt donate şi apoi sunt vândute în pieţe. Numai luna trecută s-au obţinut astfel în jur de 7.000 de euro.

Ioanna Kostopoulou: Lucruri mici, de exemplu o scrumieră mică de care nu mai ai nevoie, sau mici decoraţiuni de care nu mai ai nevoie, care sunt în stare bună, le vindem pentru unul sau doi euro ca să cumpărăm mâncare.

Angeliki Ioanniti, coordonator al proiectului TEM: Cineva se duce să cumpere macaroane pentru acasă şi ia prea multe. Una ne-o aduce nouă. Ne dau multe produse ca să gătim pentru oameni. Ieri am fost la o bancă, cu toată echipa, şi le-am dat apă şi prăjituri cu brânză. Le-am dat oamenilor care erau la coadă afară.

Ca să evite haosul, odată cu dezvoltarea sistemului, oamenii şi-au inventat şi propria monedă virtuală: TEM-ul.

Christos Papaioannou, unul dintre iniţiatorii proiectului: TEM sunt iniţialele, înseamnă Unitate Alternativă Locală şi este doar o metodă de măsurare pentru că este foarte greu să calculezi câte roşii trebuie să dai pentru un castravete. Este egal cu un euro.

Theodoros Mavridis, unul dintre iniţiatorii proiectului: Sistemul e paralel cu cel care funcţionează în viaţa de zi cu zi. Pur şi simplu plata se face cu unităţi electronice, nu se face cu bani.

Grecii din Volos sunt încântaţi de reţeaua pe care au reuşit s-o pună pe picioare şi speră să o extindă.

Citiți și Trocul de la Volos. Cum se poate descurca o țară fără cash

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri