În Turcia sunt peste două milioane de refugiaţi. În Liban, la o populaţie de patru milioane şi jumătate, există peste 1,3 milioane de refugiaţi. În Iordania, un regat cu numai 6,5 milioane de locuitori, sunt 1,4 milioane de refugiaţi. Este o povară uriaşă asupra acestor ţări.
Cu ocazia premierii de la Berlin, Regina Rania a Iordaniei a ţinut un discurs impresionant despre situaţia refugiaţilor.
„Ţările noastre se află în prima linie a unei crize umanitare tragice. Mă refer, desigur, la exodul a mii de refugiaţi sirieni care încearcă disperaţi să găsească siguranţă, adăpost şi ajutor. În prezent, mica mea ţară găzduieşte 1,4 milioane de sirieni. Înseamnă 20% din populaţia noastră. Asta, în ciuda faptului că ne luptăm cu sărăcia şi cu şomajul. Cu toate acestea, facem ce putem cu resursele pe care le avem la dispoziţie. Şi nu aş putea să fiu mai mândră de generozitatea şi de bunătatea iordanienilor”, a spus regina.
„Ne-am deschis sălile de clasă pentru ca aceşti copii sirieni să îşi poată continua educaţia şi să se vindece. Ne-am prelungit orele de curs. Mulţi dintre profesorii noştri au lucrat ture duble. Pentru ca sirienii să aibă un adăpost şi să îşi revină după trauma unui conflict, iordanienii i-au primit pe refugiaţi în oraşele lor. I-au ajutat cât se poate de pragmatic, cu nenumărate dovezi de bunătate. Este vorba despre empatie. Fără empatie, nu ar fi compasiune. Fără compasiune, slăbim bazele umanităţii noastre. Într-o lume cu conexiuni imediate, 24 de ore din 24, în care nimic nu mai rămâne în plan local, în care o criză îndepărtată îşi găseşte drumul până la uşa noastră, în care o conversaţie de oriunde poate avea un ecou peste tot, decenţa umană este cea mai puternică monedă de schimb în familia noastră globală”, a mai spus Rania a Iordaniei.
„Şi, totuşi, mă tem că a fost devalorizată în prea multe locuri. Uneori, prin intermediul puterii distructive şi înşelătoare a unui simplu cuvânt. Dacă folosim un titlu, un hashtag, un citat suficient de des, îşi găseşte calea până în minţile noastre. Indiferent dacă este corect sau nu. Iată un exemplu: refugiat sau migrant? Aţi putea fi scuzat dacă aţi crede că înseamnă acelaşi lucru, pentru că par să fie folosite interşanjabil. Dar nu sunt acelaşi lucru”, a mai spus ea.
„Imigranţii aleg să plece din varii motive: pentru muncă, educaţie, pentru reunificarea familiilor lor. Imigranţii pot alege să se întoarcă acasă şi vor avea în continuare un guvern care să îi apere. Pe de altă parte, refugiaţii sunt oameni care fug de război şi de persecuţii, peste graniţe internaţionale. Ei nu au de ales, trebuie să fugă pentru a-şi salva vieţile. Astfel, au dreptul, în baza reglementărilor internaţionale, la protecţie şi azil. La dreptate şi demnitate. Iată un alt exemplu de două cuvinte folosite deseori greşit, cu consecinţe la fel de devastatoare: musulman şi extremist. Unul este un adept al islamului, iubita mea religie a păcii, a compasiunii şi a înţelegerii. Celălalt este nereligios, diabolic, cu niciun dram de respect pentru viaţa umană. Cele două nu au legătură. De fapt, nici nu ar putea fi mai îndepărtate”, a continuat regina.
„Trebuie să acţionăm împreună. De urgenţă. Cu compasiune, curaj şi pragmatism. Vorbim despre a ajuta oamenii din comunităţile gazdă să înţeleagă ce îşi doresc refugiaţii mai presus de orice: adăpost, siguranţă şi pace. Pentru că acestea sunt lucrurile pe care nu le mai au în ţările din care vin. Astăzi, ne confruntăm cu o criză de o magnitudine excepţională. Una care cere soluţii excepţionale. Nu vorbim dacă ţările ar trebui să accepte refugiaţi sau câţi refugiaţi ar trebui să accepte. Este vorba, mai degrabă, de un răspuns colectiv. Un răspuns care începe cu paşii pragmatici pe care ar trebui să îi facem împreună. Haideţi să fie aceasta moştenirea micului Aylan: un val de bunătate umană care ajunge uşor la malurile şi graniţele noastre”, a încheiat regina Rania a Iordaniei.