Dacă este de aşteptat ca sârbii şi croaţii să îşi declare apartenenţa la grupurile lor etnice, confuzia domneşte în rândul bosniacilor. Aceştia nu ştiu dacă să se declare bosniaci, musulmani sau pur si simplu bosnieni, adică locuitori ai Bosniei.
Rănile războiului din 1992-1995 au lăsat cicatrice adânci, iar suspiciunile persistă. Musulmanii se tem că în urma recensământului echilibrul demografic se va schimba în favoarea sârbilor, care, în consecinţă, vor avea dreptul la o reprezentare mai puternică pe plan politic şi în administraţie.
„Obiectivul acestei operaţiuni este de fapt mărirea procentajului sârbilor şi reducerea numărul bosniacilor musulmani. Adevăratul pericol este acela că sârbii pot deveni cel mai numeros grup etnic din Bosnia. Dacă aşa se va întâmpla, Bosnia şi Herţegovina nu va mai exista”, a subliniat Fatmir Alispahic, intelectual bosniac musulman.
Recensământul a fost cerut în repetate rânduri de Bruxelles, care vrea informaţii clare cu privire la situaţia ţării, în contextul în care Bosni şiHerţegovina a încheiat un Acord de Stabilizare şi Asociere, o prima etapă pe calea aderarii la Uniunea Europeană.
„În lipsa acestui recensământ, Bosnia nu va putea primi fonduri europene şi nicio altă finanţare de dezvoltare", a explicat Zdenko Milinovic, directorul Agenţiei Naţionale de Statistică.
Ultimul recensământ în Bosnia şi Herţegovina a fost făcut în 1991, când sârbii, croaţii şi musulmanii trăiau răspândiţi in diferite regiuni ale ţării. În prezent ei locuiesc în zonele în care comunitatea lor este majoritară. Ţara are 3,8 milioane de locuitori, dintre care 40% musulmani, 31% sârbi şi 10% croaţi. Recensământul se va încheia la 15 octombrie.