PAȘAPORT DIPLOMATIC. Jurnalist român în China: „Cei din afară sunt în eroare când vorbesc despre cenzură”
Rapoartele internaţionale făcute de organisme care supraveghează libertatea presei menţionează China drept o ţară în care cenzura şi controlul strict asupra mijloacelor media sunt metodele prin care guvernul îşi menţine autoritatea. Este recunoscut faptul ca reţele de socializare sau diferite websiteuri sunt interzise.
Radio China Internaţional este o instituţie de stat şi jurnaliștii Digi24 au fost invitaţi acolo să afle de la sursă cum funcţionează mass-media chineză.
„Una dintre funcţiile media este să fie câine de pază şi să supravegheze guvernele. A fost bine în trecut pentru că media noastră cunoştea bine atât guvernul, cât şi măsurile politice şi puteau juca bine acest rol. Dar acum, în epoca globalizării, jurnalişti din ţările vestice merg în străinătate şi încearcă încă să joace rolul câinelui de pază şi să supravegheze guvernele altor ţări. În acest proces s-a întâmplat ceva greşit. Pentru că acest lucru funcţionează bine dacă este aplicat în propria curte”, explică Xia Jixuan, director general adjunct la Radio China International.
„Dacă se aplică în altă parte lucrurile iau o altă turnură. Dacă oamenii încearcă să interpreteze anumite evenimente în funcţie de propriile valori, atunci se poate înţelege ceva greşit. De exemplu, sunt în încăpere oameni care folosesc camerele video. Dacă încercaţi de pildă să capturaţi imaginea video a unei flori, de la o anumită distanţă veţi reuşi să filmaţi întreaga floare, petalele, frunzele şi culoarea. Dar dacă oamenii sunt interesaţi de detalii, puteţi să transfocaţi imaginea şi să scoateţi în evidenţă anumite părţi. Şi în acest caz o floare poate deveni doar un punct de culoare galbenă. Poate deveni ceva ce nu este”, adaugă Xia Jixuan
La Radio China Internaţional se vorbeşte în foarte multe limbi străine, pentru că există secţii dedicate pentru multe ţări din lume. Redactorul şef adjunct al secţiei române esteo chinezoaică, Li Xin.
„Este o alegere specială din viaţa mea, nu pot să spun mai exact de ce şi cum am ales să lucrez aici. Dar cred că începutul este învăţarea limbii române. Am învăţat limba română acum patru ani, la facultate la Beijing, am ales să lucrez aici şi atunci am vrut să lucrez mai mult cu români pentru radioul nostru. Înţelegem că oricum pentru fiecare ţară există ceva cenzură pentru că fiecare ţară are propriul interes. Dar pentru noi scopul principal este să se înţeleagă China. Adică putem spune ceea ce vrem să spunem despre societate, despre istoria de 5000 de ani din China, despre cultură. Da”, susține Li Xin.
Veterenul secției române
Luo Dongquan este veteranul secţiei române de la Radio China Internaţional. Sunt 45 de ani de când promovează România în ţara lui.
„Pentru că am început să învăţ limba română cu o jumătate de secol în urmă, adică în anul 1964 am plecat împreună cu alţi colegi, vreo 30 de colegi, în România pentru a învăţa limba română. Iar când am intrat în România m-am îndrăgostit de România, de limba română şi de poporul român”, mărturisește jurnalistul.
„China şi România au avut relaţii foarte bune pe plan politic, economic şi cultural, mai ales cu ani în urmă. Atunci schimburile economice şi comerciale au atins un record de 1 miliard de dolari încă din anii '80. După schimbările petrecute mai ales în România, din păcate aceste schimburi au stagnat, s-au redus, dar din fericire în ultimii ani am aflat nişte semne de relansare economică şi comercială dintre ţările noastre, mai ales după vizita prim-ministrului chinez în România, în noiembrie anul trecut, cu acest prilej s-au realizat nişte înlelegeri, s-au semnat nişte acorduri de colaborare, sper ca acestea să fie transmise în realitate”, adaugă Luo Dongquan.
Probleme Chinei, „extrem de complexe”
Sunt însă şi jurnalişti români la Beijing. Daniel Tomozei lucrează în secţia română a Radio China Internaţional de mai bine de 3 ani.
Ce spune acesta despre cenzură? „Mai ales cei din afară sunt în eroare când vorbesc despre cenzură, despre îndoctrinare, despre propagandă şi sunt în eroare dintr-o simplă perspectivă. Judecă totul pe modelul de acasă şi cu asta filosofia chineză este lămurită. Nu poţi să mergi spre exemplu în casa lui Ion şi să-i spui: mută-ţi mobila că mie mi se pare că trebuie să stea altfel”, spune Daniel Tomozei.
Daniel Tomozei
„Problemele în China sunt extrem de complexe şi în primul rând ca urmare a dimensiunii. Vorbim de o ţară care are aproape dublul populaţiei întregii Europe. Problema e în felul următor: de la sărăcie extremă la bogăţie extremă ai toată paleta în China. Ceea ce înţeleg eu că se întâmplă în China, citind foarte mult din presa Chineză şi încercând să am acces la informaţii oficiale, pentru că e una să citeşti comentarii şi una să ai acces la cifre. Să vorbeşti despre sărăcia extremă în China este ca şi cum ai merge în sudul României, într-un cătun şi ai face nişte paralele. Sărăcie extremă în China înseamnă că ai casă oricum. În România nu prea ai casă. O casă în China poate fi şi o casă cu etaj. Dar nu ai serviciu şi atunci te descurci cu lotul de pământ pe care îl ai luat în concesiune pe zeci de ani”, mai spune Daniel Tomozei.
„Am văzut în China şcoli care sunt cât o cameră cum e redacţia noastră, din pământ, pe un perete de pământ se scrie, copilaşii vin cu băncuţele, cu măsuţa de acasă în spate şi uneori merg, vară iarnă ca şi ai noştri, kilometri, dar raportarea la sărăcie, raportarea la situaţie este incomparabilă din perspectiva demnităţii. Ei ştiu unde sunt. Ştiu unde vor merge”, adaugă jurnalistul român.
Ungaria tace și face
Acesta vorbește și despre relaţiile pe care România le are cu marea putere mondială.
„Este foarte dificil pentru noi ca români. Avem când şi când discuţii oneste cu cei care reprezintă la nivel diplomatic România în China şi ne este foarte greu să explicăm de ce atunci când cineva nu te jigneşte şi nu te atacă tu îl jigneşti. Altfel spus, este aproape imposibil să explici de ce ţara ta are o atitudine agresivă şi negativă la nivel verbal la adresa Chinei, în condiţiile în care China continuă să păstreze o atitudine extrem de elegantă şi prietenoasă la adresa Românei”, afirmă Daniel Tomozei.
„România este subiectul unor traduceri de literatură, este subiectul unor cărţi scrise de foşti lideri chinezi. Spre exemplu preşedintele Jiang Zemin, fostul preşedinte, a scris în ultimii 3 ani două cărţi despre România. Ultima este scoasă de dată recentă, de câteva săptămâni. Este istoria activă a fostului preşedinte din anii 70-80, în care vorbeste din 500 de pagini, 260 de pagini despre România, despre experienţa lui în România.
Chinezii nu pot dori ceva de la noi. Noi ne amăgim probabil în ţară şi la nivel politic de leadeship că putem fi o poartă de intrare în spaţiul european. Suntem într-o mare eroare”, susține jurnalistul.
„Paşii trebuie făcuţi din ambele părţi. Singura ţară care face paşi pe sistemul chinez, care tace şi face, este Ungaria. Este o ţară care este prezentă în China în momentele-cheie, noi în momentele-cheie suntem absenţi . Ori investiţiile în jurul nostru, în jurul României, sunt mult mai clare şi mult mai evidente. Noi stăm şi privim, stăm şi admirăm şi stăm şi facem erori, stăm şi întârziem proiecte”, afirmă Daniel Tomozei.
Diplomaţia chineză are cele mai puternice instrumente de lucru din lume, simpaticii urşi panda. Este cel mai important simbol pe care guvernul chinez îl poate face pentru a sublinia importanţa relaţiilor cu o altă ţară.
„Îmi doresc să ajungem pe o plajă de timp cât se poate de scurtă, asta cred că nu va fi posibil mai repede de 10 ani, ca România să primească din partea Chinei cadou un urs panda. Şi avem exemple de dată recentă, recenta vizită a preşedintelui Xi Jinping în Europa, când a dăruit Belgiei un urs panda”, reamintește jurnalistul român.
„Pe relaţie bilaterală economică, diplomatică, politică nu există un gest de apropiere, de prietenie, de apreciere între două ţări decât atunci când China oferă un urs panda. Ursul panda dincolo de simbolul lui ecologic şi umanitar este bastionul de linişte pe care China îl oferă lumii. Ori, cum spun chinezii vorbim tot timpul despre a treia parte, China astăzi este factorul de echilibru la nivel mondial, iar ursul panda va deveni modelul diplomaţiei panda”, mai spune Daniel Tomozei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
