Pașaport diplomatic. Cum vede ambasadorul Iranului sancțiunile impuse de SUA și situația din Orientul Mijlociu
În această săptămână, administraţia Trump a anunţat că toate ţările care continuă să importe petrol din Iran vor fi sancţionate, asta după ce, iniţial, sancţiunile erau impuse doar Iranului. Totul s-a întâmplat după ce SUA s-au retras din acordul nuclear iranian, un tratat la care comunitatea diplomatică internaţională a muncit 13 ani. Urmăriți un interviu cu ambasadorul Iranului la București, Morteza Aboutalebi, pentru Pașaport diplomatic.
Cristina Cileacu: Sunteţi noul ambasador al Iranului, în România. Bine aţi venit pentru prima oară la Paşaport diplomatic.
Morteza Aboutalebi: Mulţumesc foarte mult. În numele lui Allah cel plin de compasiune şi milă, sunt fericit să ne întâlnim astăzi şi este o plăcere mare pentru mine să avem acest interviu la televiziunea dvs.
13 ani. Atât a durat ca diplomaţii din SUA, Marea Britanie, Rusia, China, Uniunea Europeană şi cei din Iran să găsească cea mai bună formă a unui acord, care să permită Teheranului să aibă un program nuclear fără niciun fel de implicaţii militare. Administraţia Trump a retras Statele Unite din înţelegere. Sancţiunile economice impuse Iranului după revoluţia islamică din 1979, erau mai relaxate după semnarea acordului internaţional. Dar au fost reimpuse de SUA la un nivel mai dur. Săptămâna aceasta, Donald Trump a anunţat că şi alte ţări, care vor continua să cumpere petrol de la iranieni, vor avea de suportat sancţiuni.
Cristina Cileacu: Să începem cu afacerea nucleară iraniană, pentru că a fost unul dintre cele mai importante acorduri diplomatice semnate în ultimii ani. Dar recent a fost „rupt", SUA au ales să iasă din acest acord şi chiar mai mult, să impună din nou sancţiuni în cazul ţării dvs. Situaţia economică a ţării dvs nu este stabilă şi cred că sancţiunile afectează şi mai mult, ce planuri are guvernul dvs ca să stabilizeze situaţia?
Morteza Aboutalebi: Pentru a avea stabilitate în cazul situaţiei economice, diferite guverne din lume au diferite programe, planuri diferite. Din cauza acestor acţiuni ilegale ale administraţiei SUA au apărut nişte probleme, dar în urmă cu 5-6 ani, noi în Iran am stabilit un nou model economic, „economia de rezistenţă", prin care încercăm să protejăm economia de orice şoc intern şi extern, de flactuaţii în cazul situaţiei economice.
Populaţia din Iran este nemulţumită de nivelul de trai care este în scădere vertiginoasă. În ultimii doi ani protestele s-au intensificat, în diferite locuri din ţară. Cel mai recent, oamenii au ieşit în stradă acuzând incompetenţa autorităţilor în faţa inundaţiilor puternice care au afectat 13 provincii iraniene.
Cristina Cileacu: Dar funcţionează cu adevărat? Aţi avut foarte multe proteste de stradă în Iran, populaţia iraniană o duce greu în această perioadă de sancţiuni economice şi îi este greu să ducă o viaţă decentă. Cum de aceste măsuri, dacă sunt atât de bune şi dacă îmi spuneţi că Iranul rezistă oricărui tip de sancţiuni, cum se face că populaţia nu simte efectele acestor măsuri?
Morteza Aboutalebi: Poate nu aveţi destule informaţii despre realitatea acestor mişcări de stradă. Nu sunt proteste. Sunt motivate de alte programe ale guvernului iranian. De exemplu, privatizările, care sunt un alt aspect al economiei de rezistenţă. Când vrei să treci la privat ceva din bunurile publice, fabricile publice, atunci această trecere de la public la privat duce la dificultăţi pentru personal, pentru tehnicieni, pentru angajaţi să se adapteze la noile situaţii. Pentru noi noi este ceva natural şi nu este vorba doar despre aceste fluctuaţii sau şocuri pe care le primim din interior şi exterior. Încercăm să ne adaptăm.
Cristina Cileacu: Îmi spuneţi că protestele pe care le-am văzut cu toţii nu sunt din cauza situaţiei economice a ţării dvs, ci din cauza privatizărilor care nu sunt acceptate?
Morteza Aboutalebi: Anumite cazuri sunt din această cauză. De exemplu...
Cristina Cileacu: Şi celelalte cazuri?
Morteza Aboutalebi: De exemplu, când oamenii ies pe străzi şi cer guvernului să-i ajute împotriva noului management al unei fabrici. Nu este deci un protest.
Cristina Cileacu: Deci ceea ce am văzut pe reţelele de socializare şi pe internet sunt ştiri false?
Morteza Aboutalebi: Vedeţi, de multe ori când văd ceva cum sunt aceste filmări la care te referi, cred că nu sunt reale. Cred că sunt editate, se pun filme de arhivă şi se prezintă drept noi, ca să manipuleze situaţia. Credem că cele mai multe dintre ele nu sunt reale.
Cristina Cileacu: Să ne întoarcem la afacerea nucleară iraniană, punctul nostru de discuţie. Uniunea Europeană a susţinut Iranul în acest caz şi încă o mai face, dar ministrul afacerilor externe de la dvs a spus, şi citez, „ această susţinere a Uniunii Europene a fost ineficientă în contracararea sancţiunilor impuse de SUA". Ce aşteptări avea ţara dvs de la Uniunea Europeană?
Morteza Aboutalebi: Pentru noi, viteza de adaptare sau de implementare a angajamentelor este foarte importantă. Uniunea Europeană ar trebui să fie mai atentă la impactul negativ asupra situaţiei pe care guvernul SUA o face şi pentru UE. Ar trebui să reacţioneze. De ce? Pentru că dacă nu reacţionează ei ar trebui să se pregătească de impactul negativ. Când doar încerci să trimiţi situaţia de astăzi, în viitor ar trebui să prezici că problemele din viitor nu pot fi amânate sau întârziate. Ar trebui să rezolvi orice fel de problemă nouă astăzi şi să ai soluţii pentru ea şi să nu o amâni pentru altă dată pentru că nimeni în lume nu poate prezice întreaga situaţie pe care o vom avea de înfruntat în viitor.
Femeile din Iran trebuie să aibă obligatoriu capul acoperit în public. Dar tot mai multe dintre ele protestează împotriva acestei reguli şi consecinţele pe care le au de suportat sunt foarte dure: ani grei de închisoare, combinaţi cu sesiuni de biciuire. Autorităţile încearcă să promoveze mai multe femei în posturi de conducere, dar în această ţară femeile încă nu au drepturi egale cu bărbaţii.
Cristina Cileacu: Cum rămâne cu drepturile omului? Ţara dvs este deseori acuzată că nu le respectă, mai ales în cazul femeilor şi vedem multe cazuri în presă şi vă rog să nu-mi spuneţi din nou că sunt ştiri false, că femeile sunt încă tratate diferit în ţara dvs, chiar şi pentru faptul că îşi dau jos eşarfele de pe cap. Cum se face că populaţia persană, cu o istorie şi o cultură foarte bogate, a ajuns în acest punct în care îşi biciuieşte femeile pentru că nu poartă acoperământ pe cap?
Morteza Aboutalebi: Când noi şi opinia publică internaţională vedem acest gen de filmări, când nu eşti informat despre adevărata situaţie din ţara mea, care a fost de pildă reacţia guvernului şi cea a sistemului juridic. Legat de cazurile la care faci referire, ar trebui să fii mai informată despre natura independentă a sistemului juridic. Când văd un astfel de comportament, atunci ei reacţionează în diferite feluri. Guvernul nu se ocupă de aceste aspecte. Rolul, în aceste cazuri, este împărţit de diferite autorităţi din stat. Aşa că în aceste cazuri, tu sau reporteri ca tine, vă puteţi adresa sistemului de justiţie iranian, cu întrebări şi să primiţi de la ei răspunsurile. Eu nu sunt informat despre detaliile acestor cazuri.
Cristina Cileacu: La modul general îmi spuneţi că femeile sunt respectate în ţara dvs?
Morteza Aboutalebi: Da, bineînţeles. Şi este aşa nu doar pentru că se ocupă guvernul, dar şi datorită islamului. Conform culturii islamice noi respectăm femeile şi avem şi cazuri în care femeile ocupă poziţii mai înalte decât bărbaţii. Ele sunt mame, ele sunt responsabile de educaţia copiilor...
Cristina Cileacu: Şi în politică, sunt femeile importante în politică?
Morteza Aboutalebi: Ba da. Sunt multe femei care au funcţii în guvern, în sistemul de justiţie, în parlament.
Cristina Cileacu: Au poziţii înalte, cum au şi bărbaţii?
Morteza Aboutalebi: Da. Avem 3-4 doamne care sunt vice-preşedinţi, în acest moment. Avem şi câteva femei ambasadori. Altele sunt îm parlament, responsabile de anumite comitete profesionale.
Cristina Cileacu: Dar nu este numărul lor încă unul redus, dacă luăm în calcul faptul că în ţara dvs sunt femei educate?
Morteza Aboutalebi: Ba da. Vedeţi, multe dintre aceste doamne vin direct din universităţi. Majoritatea studenţilor de astăzi este alcătuită din fete şi poate jumătate dintre profesori sunt femei. Deci, nu putem ignora acest fapt. Ne gândim că rolul femeilor în viitorul Revoluţiei şi al Republice Islamice Iran ar putea fi mai bun decât este astăzi.
Cristina Cileacu: Ţările noastre au relaţii foarte vechi şi stabile, dar nu sunt chiar pline de substanţă. Pe de altă parte, imaginea Iranului în România este cea a unei ţări periculoase. Cum se face că ţările noastre nu au mai multă substanţă în relaţiile lor şi ce veţi face să schimbaţi această imagine a Iranului, când vine vorba despre pericol?
Morteza Aboutalebi: Guvernele noastre sunt libere să aibă relaţii economice cu diferite părţi din lume. De exemplu, ştiu că majoritatea relaţiilor voastre economice sunt cele cu UE.
Cristina Cileacu: Este normal, suntem membru UE.
Morteza Aboutalebi: Imediat după ce s-a semnat afacerea nucleară iraniană, relaţiile economice dintre ţările noastre s-au îmbunătăţit şi credem că în mai puţin de cinci ani, va putea ajunge la 1 miliard de dolari, sau poate mai mult de 1 miliard de euro.
Cristina Cileacu: Şi cum rămâne cu imaginea ţării dvs ca fiind una periculoasă?
Morteza Aboutalebi: Cred că ar trebui să mergeţi acolo, nu doar să mă întrebaţi pe mine.
Sancţiunile pe termen lung impuse Iranului au afectat economia. Dar mai este un motiv pentru carepopulaţia iraniană duce o viaţă grea. Iranul susţine organizaţii militare, paramilitare şi chiar considerate teroriste, care sunt implicate în diferite conflicte din Orientul Mijlociu. Deci banii au şi altă destinaţie decât binele propriilor cetăţeni.
Cristina Cileacu: Iran este implicat în multe conflicte peste tot în Orientul Mijlociu, dacă nu direct, atunci prin susţinerea unor organizaţii din diferite ţări. Dacă situaţia economică a ţării dvs nu este aşa de bună, cum de vă mai implicaţi şi în alte ţări din regiune?
Morteza Aboutalebi: Aş vrea să menţionez mai întâi că disputele din Orientul Mijlociu nu sunt iniţiate de ţările din regiune. Lucrurile se întâmplă de regulă sub presiunea străinilor, în mod special puteri cum sunt cea a regimului zionist, regim care nu îşi doreşte stabilitatea în regiune.
Cristina Cileacu: Deci Israel este principalul vinovat?
Morteza Aboutalebi: Da, da şi bineînţeles, susţinătorii Israelului, SUA. Dar, dacă credeţi că Orientul Mijlociu este o regiune pentru oamenii şi ţările din regiune, atunci acţiunile ilegale de interferenţelor altora nu pot fi ignorate. Ar trebui să ne gândim la rolul lor. Noi nu susţinem financiar acest tip de conflicte. Noi nu avem capacitatea să plătim pentru aceste dispute din regiune.
Cristina Cileacu: Nu am spus că finanţaţi conflicte, am spus că finanţaţi organizaţii, cel puţin aceasta este principala acuză pe care ţara dvs o primeşte din partea diferitelor organizaţii internaţionale.
Morteza Aboutalebi: Ţi-am explicat că nu este posibil pentru o ţară care mai este şi sub sancţiuni să susţină financiar acest gen de situaţii. Dar ştii că sunt consilieri militari din Iran în Irak sau Siria. Ei sunt acolo pentru că au fost invitaţi să-i susţinem, să-i ajutăm, de exemplu pentru confruntările cu terorismul. Au invitat consilierii iranieni să vină să le ofere ajutorul. Nimeni nu poate ignora faptul că, cu ajutorul asistenţei Iranului, prin echipele de consilieri, guvernele din Irak şi Siria au învins terorismul şi extremismul.
Cristina Cileacu: Cum rămâne cu cei din Yemen şi Gaza? Dacă Iranul doar ajută aceste organizaţii cu experţi în acţiuni militare, de unde au bani?
Morteza Aboutalebi: Unii dintre cei la care te referi, cum este Hezbollah...
Cristina Cileacu: Vorbesc şi despre Hamas, despre Houthi.
Morteza Aboutalebi: Hezbollah, în Liban, nu sunt un grup militar. 38.53 Este un grup politic, este un partid politic, au reprezentanţi în Parlament. Cred că informaţiile reale pentru opinia publică sunt foarte importante şi oameni ca tine ar trebui să informeze publicul, ca să aibă o imagine mai bună asupra realităţii.
Cristina Cileacu: Asta întreb, dar nu sunt convinsă încă de argumentele dvs, că Iran susţine aceste grupări doar la nivel spiritual.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
