Pașaport diplomatic | Ambasador african: „Corupția este un cancer”
„Corupţia este o problemă foarte, foarte serioasă, este de fapt un cancer. Este canceroasă, pentru că poate distruge fibra morală a societăţii. Corupţia fură de la cei săraci, îi jefuieşte pe cei săraci, le ia posibilitatea să avanseze în viaţă”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul Africii de Sud, Jabu Mbalula, în interviul acordat Cristinei Cileacu.
Când corupţia într-o ţară ajunge la un nivel insuportabil, revolta este pe măsură. Numele fostului lider al Africii de Sud, Jacob Zuma, era sinonim cu scandalurile de corupţie. A fost odată „preşedintele oamenilor", dar s-a dovedit a fi doar un alt personaj, care a profitat de popularitate ca să transforme o ţară în propriul lui teren de joacă. Dacă vi se pare cunoscută expresia „stat capturat", pentru sud-africani este de mult parte din vocabularul zilnic. De la începutul acestui an, Africa de Sud are un nou preşedinte: Cyril Ramaphosa. El este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, dar şi cel pe care Nelson Mandela îl vedea drept urmaşul său la conducere.
Cristina Cileacu: Corupţia este un factor important în ţara dvs, ce şanse sunt să fie stăpânită, dacă luăm în calcul cât de adânc este înrădăcinată în instituţii?
Jabu Mbalula: Corupţia este o problemă foarte-foarte serioasă, este de fapt un cancer. Este canceroasă, pentru că, corupţia poate distruge fibra morală a societăţii. Corupţia fură de la cei săraci. Corupţia îi jefuieşte pe cei săraci, le ia posibilitatea să avanseze în viaţă. Corupţia tâlhăreşte săracii de posibilitatea să trăiască vieţi mai bune, de calitate şi să-şi poată îndeplini nevoile de bază pentru viaţă. Guvernul face foarte multe, recent preşedintele a anunţat o comisie care urmează să analizeze cât de serioasă este corupţia, să fie audieri, să poată veni oamenii să-şi prezinte propriile experienţe legate de corupţie, unde s-au întâmplat, cine au fost exact cei implicaţi. Se doreşte ca oamenii să participe în mod conştient la anticiparea activităţilor corupte. Acestea trebuie amendate, legea trebuie să-şi urmeze cursul.
Cristina Cileacu: A şi suferit cineva după ce s-au aplicat acele legi?
Jabu Mbalula: Da, da, categoric. Au fost foarte multe arestări, făcute la nivel de oficiali guvernamentali, inclusiv oameni care au câştigat proprietăţi şi averi prin activităţi de corupţie. Multe milioane au fost reţinute de stat şi vor fi reinvestite în sistemul naţional fiscal, pentru că se pot face lucruri importante: case pentru cei săraci, reţele de drumuri, construcţii, servicii sociale, finanţarea educaţiei , finanţări de asistenţă socială, pentru că sunt mulţi oameni în acest sistem în Africa de Sud. Şi pur şi simplu nu sunt suficient de mulţi bani pentru aceste lucruri. Şi încă oamenii mai fură.
Resursele de care dispune continentul african sunt consistente, dar cei mai mulţi oameni de aici trăiesc în sărăcie. Petrol, gaz, diamante, aur, uraniu, cupru, fier, sunt doar câteva dintre bogăţiile Africii. Cu toate acestea, în cele mai multe state africane, populaţia trăieşte cu mai puţin de 2 dolari pe zi.
Cristina Cileacu: Continentul african este unul dintre cele mai bogate din lume, dar standardele de viaţă ale locuitorilor de acolo, nu sunt foarte ridicate. Care este rolul Africii de Sud, ţara pe care dvs o reprezentaţi în România, între celelalte ţări africane?
Jabu Mbalula: Jucăm un rol important pentru asigurarea dezvoltării Africii. Întreaga Africă, acum, are o foaie de parcurs pentru dezvoltate, numită Agenda 2063. Această agendă se preocupă de mai multe chestiuni şi în acest context apare şi rolul Africii de Sud, în mod special cel al menţinerii păcii. Avem câteva misiuni în Africa, prin care susţinem iniţiativele de pace. Suntem în Congo, în Republica Centrafricană şi continuăm să susţinem iniţiativele de pace pe continent, dar pentru moment suntem de asemenea cei care controlează cooperărea şi dezvoltarea sudului continentului african, ceea ce include Botswana, Mozambic, Swaziland, Zimbabwe, Lesotho, noi suntem coordonatorii. Vom continua să ne jucăm rolul în acest context. Ai dreptate, chestiunea îmbunătăţirii vieţii oamenilor este una critică pentru întregul continent. Nivelul de ajustare a sărăciei nu este deloc impresionat. Oamenii sunt foarte săraci şi aceasta este ceva care trebuie controlat din perspectiva agenţiilor. Chestiunea şomajului este de asemenea una cheie. Problema infrastructurii şi dezvoltării, îmbunătăţirea reţelei de drumuri astfel încât să poată fi uşurată circulaţia bunurilor.
Tinerii suferă cel mai mult din cauza sărăciei. Corupţia accentuată din timpul preşedinţiei lui Jacob Zuma a afectat dezvoltarea economică, iar consecinţa imediată este lipsa locurilor de muncă. Ca să trăiască, mulţi ajung să fie infractori, jafurile sunt, din păcate, parte din viaţa cotidiană în Africa de Sud.
Cristina Cileacu: Aţi spus că oamenii au un standard scăzut de viaţă, ceea ce este adevărat şi este şi cazul ţării dvs. O altă chestiune importantă din ţara dvs. este lipsa de oportunităţi de lucru, în mod special pentru tineri. Deci, ce soluţii are ţara dvs pentru ea, în această privinţă?
Jabu Mbalula: Sunt câteva lucruri pe care le facem la nivelul guvernului, care includ programe specifice pentru tineri. Preşedintele a lansat recent ceea ce se numeşte YEP, Programul de Dezvoltare a Antreprenoriatului pentru Tineri, care practic este un program care facilitează expunerea tinerilor la piaţa muncii, prin conectarea lor la companiile mari, astfel încât cei care au absolvit universităţi şi licee au acces şi la practică. Una dintre îngrijorările importante este că atunci când oamenii termină universităţile şi liceele, li se cere de fiecare dată când se înscriu la ocuparea unui loc de muncă, să arate că au şi experienţă practică...
Cristina Cileacu: Dar aceste programe sunt cumva noi şi între timp, nu sunt mulţi cei care le urmează şi aleg infracţiunile, iar rata criminalităţii în ţara dvs este chiar ridicată, din păcate. Cum afectează acest lucru investiţiile, de pildă. Ce fel de investitori aleg Africa de Sud, din moment ce rata criminalităţii este aşa de mare?
Jabu Mbalula: Chestiunea criminalităţii este una dintre priorităţile guvernului nostru. Dar trebuie să spun că, în Africa de Sud, criminalitatea nu este incontrolabilă. Este mare, da, dar guvernul face tot ce poate ca să o stăpânească. În fiecare an se investeşte mult pentru a creşte capacităţile poliţiei, care să ne asigure că se limitează criminalitatea. Avem aceste provocări, nu putem să le negăm, dar în acelaşi timp avem speranţe că vom fi în stare să limităm criminalitatea, cel puţin la nivelul la care să nu fie provocări prea mari sau nu fie ameninţări de securitate, atât pentru sud-africani, cât şi pentru cei care vor să vină să facă afaceri în Africa de Sud. Acesta este mesajul pe care îl dăm întregii lumi. Investitori se vor găsi oricând, dar sincer, facem tot ce putem, guvernul face tot ce stă în puterea lui să se asigure că se limitează criminalitatea.
Apariţia rasismului este o consecinţă a terorismul. În ţările afectate de atacuri, dar şi în statele care doar observă de la distanţă ce înseamnă să fii victimă a violenţei acestui fenoment, tendinţa maselor este să generalizeze şi să considere naţiuni întregi, rase sau adepţi ai unei religii, vinovaţi de terorism. Pe de altă parte, uimitor pentru secolul 21, culoarea pielii începe să redevină o mare problemă. Atitudinea multor comunităţi faţă de cei care nu sunt la fel, ţinută până acum sub control de regulile de political correctness, începe să aibă manifestări tot mai dese, în diferite colţuri din lume. Dacă ne amintim de masacrele comise de-a lungul istoriei pentru apărarea unei rase, putem să înţelegem cât de periculos este de fapt să fii rasist.
Cristina Cileacu: Cum vă raportaţi la terorism, pentru că, pentru a ajunge în Africa de Sud, traversând întregul continent african sunt multe ţări care au probleme în mod special în domeniul terorismului. Cum ajută ţara dvs, acasă, pe continent, ajută la lupta împotriva acestui flagel?
Jabu Mbalula: Este o îngrijorare mare pentru întreaga lume şi trebuie să ne ocupăm de ea. Din fericire, noi în Africa de Sud nu avem provocări prea mari în această privinţă, dar, cum am spus, Africa de Sud lucrează în mod direct cu multe ţări, ca să se asigure că este pace şi stabilitate. Iar asta include şi lupta împotriva terorismului. Deci, facem tot ce putem, ca ţară, să susţinem eforturile de pace, care includ şi lupta împotriva terorismului. Pentru că este vorba despre instabilitate şi le ia oamenilor posibilitatea de a-şi dezvolta ţările. Şi este nevoie de această dezvoltare pentru a rezolva problema sărăciei şi dezvoltarea Africii ca un întreg.
Cristina Cileacu: Vedem în toată lumea o creştere a fenomenului naţionalist şi dacă ne uităm de exemplu la SUA, unde supremaţia albilor este îndreptată asupra populaţiei de culoare, cum este situaţia în Africa de Sud. Este invers, îndreptată spre minoritatea albă?
Jabu Mbalula: Trebuie să spun că este un fel de a spune lucrurile, care nu este unul fericit. S-a spus chiar că este un genocid împotriva albilor. S-a mers aşa departe, încât s-a spus că proprietăţile albilor vor fi rechiziţionate în Africa de Sud. Aceste lucruri, din păcate, sunt o reprezentare incorectă a situaţiei reale din Africa de Sud. Complet incorectă. Cu toate acestea, trebuie să spun, că una dintre cele mai critice situaţii pe care le avem de rezolvat, este chestiunea pământului. Guvernul acum face exproprieri fără compensaţii. Dar acest lucru nu se face pentru a favoriza un anume grup naţional, împotriva altuia. Trebuie spus că oamenilor trebuie să li se dea acces la terenuri, pentru diferite motive, pentru locuit, pentru agricultură, pentru supravieţuire. Ştim că majoritatea celor care sunt în sectorul fermelor sunt albi şi au făcut multe lucruri bune. De fapt, trebuie să spunem că avem foarte mulţi fermieri albi în Africa de Sud, dar avem şi fermieri mai puţin buni, mă refer la felul în care îşi tratează muncitorii, în special pe cei de culoare. Dar, sunt şi fermierii albi care au relaţii foarte bune cu muncitorii de culoare de la fermele lor, care implementează programe prin care se asigură că indiferent de ceea ce produce ferma, pot beneficia şi muncitorii. Este o chestiune foarte sensibilă, este o chestiune precum cele care au „trumpizat" lumea (n.r. în stilul lui Trump), care trebuie tratată cu atenţie. Şi asta spune şi preşedintele într-una: redistribuirea pământului nu trebuie să compromită securitatea alimentară, adică oamenii să îşi poată lucra terenurile sau că terenurile trebuie date celor care le pot lucra, astfel încât să se menţină securitatea alimentară în Africa de Sud. Nu sunt fermieri albi care urmează să fie strămutaţi, dar în mod egal, oameni care vor să facă agricultură, chiar dacă sunt de culoare, trebuie să primească acces să lucreze pământul, astfel încât să contribuie şi ei la siguranţa alimentară.
27 de ani de închisoare pentru convingeri politice de neclintit, care până la urmă, l-au făcut preşedintele ţării. Nelson Mandela a devenit imaginea mondială de luptă împotriva nedreptăţii. Sunt 100 de ani de la naşterea sa, iar anul trecut s-a aniversat centenarul celui mai bun prieten al său, Olivier Tambo. Cei doi, care se ştiau de când erau adolescenţi, şi-au petrecut vieţile într-o continuă preocupare pentru o Africă de Sud mai bună. Este acum momentul generaţiilor noi să apere această moştenire.
Cristina Cileacu: Simbolul ţării dvs. este bineînţeles Nelson Mandela şi valorile uriaşe pe care le-a lăsat moştenire. Cât de mult urmează cu adevărat, populaţia din Africa de Sud, aceşti paşi?
Jabu Mbalula: Pot să-ţi spun că, constituţia pe care o avem astăzi este o personalizare a valorilor pe care el le-a urmat: libertate, pace, dreptate, egalitate. Acestea sunt garantate prin constituţie. Şi mulţi sud-africani ştiu că pot merge în justiţie pentru orice nemulţumire au şi îşi bazează comportamentul pe valorile constituţiei noastre, care sunt aceleaşi apărate de Mandela. Valorile lui sunt exprimate în foarte multe feluri, în foarte multe instituţii ale societăţii. Vom continua să lucrăm astfel încât să ne asigurăm că este coeziune socială în Africa de Sud. Vom continua să facem tot ce putem, ca să ne asigurăm că suntem o naţiune reală. Pentru că, din nou, dacă probleme precum sărăcia nu sunt terminate definitiv, dacă nu avem egalitate, atunci tot ceea ce a apărat Nelson Mandela nu poate fi atins şi nu putem să nu ajungem la valorile pe care el le-a apărat. Aceste lucruri trebuie făcute, constant, astfel încât să devenim cu adevărat o naţiune curcubeu, aşa cum suntem cunoscuţi.
Unul dintre cei mai mari investitori în clădiri de birouri şi spaţii comerciale din România este un fond de investiţii sud-african. De asemenea, câteva dintre cele mai profitabile site-uri româneşti de vânzări online sunt deţinute tot de o companie din Africa de Sud. Exemplele pot continua până la 18, pentru că deocamdată, acesta este numărul de afaceri care au capital majoritar sud-african.
Cristina Cileacu: Naţiunea-curcubeu este în toată lumea, şi în mod special în România, de exemplu sunt chiar multe investiţii din Africa de Sud. Cum de investitorii sud-africani aleg ţara noastră să-şi aducă banii?
Jabu Mbalula: Aş vrea să spun că întreaga Uniune Europeană este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Africii de Sud. România se întâmplă să fie una dintre acele ţări care are multe în comun cu Africa de Sud. Oamenii de aici sunt foarte calzi, prietenoşi şi bucuroşi de oaspeţi, aproape că împărtăşim acelaşi tip de istorie. România aniversează acum Centenarul Marii Uniri. Noi aniversăm Centenarul lui Nelson Mandela. Aspiraţiile voastre de acum foarte mulţi ani, ca ţară, pentru pace, dreptate, să fiţi o naţiune între naţiuni, sunt asemănătoare cu ale noastre. De asemenea, nivelul cultural. Sunt anumite lucruri pe care le putem vedea limpede şi pe care le identificăm şi în Africa de Sud. România devine în mod natural o destinaţie pentru mulţi sud-africani care vor să investească. Suntem foarte impresionaţi şi plini de speranţă, pentru că potrivit datelor pe care le avem, din 2006, până la ultimele statistici din 2017, balanţa comercială dintre România şi Africa de Sud a crescut. Avem acum aici ceea ce se numeşte ROSABA, adică Asociaţia de afaceri româno-sud-africană, pe care o folosim ca pe o platformă prin care să ajungem la oamenii de afaceri din România, care sunt români, şi la cei din Africa de Sud, ca să încurajăm contactele directe. Şi sperăm că prin ROSABA vom continua să creştem acest lucru, prezenţa sud-africană aici, dar şi să vindem românilor mai mult, Africa de Sud.
Cristina Cileacu: Când am ajuns în această dimineaţă la ambasada dvs. să filmăm interviul, era o coadă uriaşă la intrare, mulţi români cereau viză pentru a putea călători în Africa de Sud şi pentru a lucra. Sunt aceste schimburi, de români care merg la muncă în Africa de Sud mari, sau mai degrabă numărul turiştilor este mai mare?
Jabu Mbalula: Este o combinaţie de oameni care merg să lucreze pentru companii stabilite în Africa de Sud, dar cel mai mare număr de oameni care merg în Africa de Sud este cel al turiştilor. Oamenii merg să vadă frumuseţea Africii de Sud, în safari, merg în zonele de coastă. Avem zone de coastă foarte frumoase, de care oamenii se pot bucura, avem o viaţă urbană bună şi interesantă, cultură. Avem de asemenea şi viaţa sălbatică, parcul naţional Kruger, unul dintre cele mai mari pe care îl avem, care se întinde între două provincii de ale noastre şi graniţele cu Mozambic şi Zimbabwe, deci este chiar interesant.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
