Oficial palestinian: „Interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit” în cazul mutării ambasadei
Israel versus Palestina, conflictul care nu-şi găseşte rezolvare de 70 de ani, se adânceşte pe măsură ce timpul trece. Mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim a dus situaţia la un nou nivel de dificultate. Şi pentru că tot mai multe state, inclusiv România, sunt încurajate să facă la fel, complicaţia se extinde. „Cred că interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit în urma unei asemenea decizii dacă într-adevăr, se va decide mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim”, spune Ahmad Majdalani, consilierul liderului palestinian Mahmoud Abbas.
În ziua de 5 iunie 1967, începea războiul de 6 zile dintre Israel şi arabi. Guvernul României de atunci a făcut un apel public pentru părţile aflate în conflict, să înceteze operaţiunile militare şi să încerce rezolvarea situaţiei pe căi paşnice. A fost momentul în care românii arătau că respectă în mod egal popoarele din Orientul Mijlociu. Ulterior, România s-a implicat activ ca mediator imparţial în negocierile pentru procesul de pace israeliano-palestinian, iar acest avantaj a fost păstrat de diplomaţia noastră până recent. Discuţiile despre o eventuală mutare a ambasadei noastre de la Tel Aviv la Ierusalim încep să dezechilibreze această balanţă fragilă.
Cristina Cileacu: Acum, relaţiile dintre Palestina şi România nu sunt chiar calde. Actualul ambasador numit la Bucureşti a lipsit cam trei luni de la misiunea lui. S-a întors între timp, sunteţi şi dvs aici şi aş vrea să spuneţi publicului român care este scopul vizitei de acum, în România?
Ahmad Majdalani: În ultima perioadă, unii politicieni români şi-au exprimat intenţia de a muta Ambasada României de la Tel Aviv, la Ierusalim. Acesta este un subiect delicat pentru noi, un lucru pe care îl considerăm a fi contrar dreptului internaţional şi poziţiei Uniunii Europene din care face parte şi România. În acest context am rechemat ambasadorul Palestinei la Ramallah pentru consultări şi au avut loc contacte pozitive, iar poziţia exprimată de preşedintele Klaus Iohannis în discursul rostit la reuniunea diplomaţiei este considerat un semnal pozitiv , la fel ca şi punctul de vedere exprimat de preşedintele Iohannis în timpul acestei crize. Consider că aceasta este poziţia corectă şi precisă a României. Ca urmare, conducerea palestinină a decis ca ambasadorul Palestinei să se reîntoarcă la Bucureşti pentru a-şi exercita în continuare misiunea şi personal, am fost însărcinat, în calitate de membru al Comitetului Executiv al OEP şi responsabil cu urmărirea unor dosare externe, să fac o vizită oficială în România. În cadrul acesteia m-am întâlnit cu ministrul de externe, Teodor Meleşcanu şi cu consilierul prezidenţial pentru politică, căruia i-am înmânat un mesaj din partea preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, în care am apreciat poziţia conformă cu dreptul internaţional a preşedintelui României. Acesta a afirmat la rândul său că Bucureştiul îşi va menţine poziţia în problema Ierusalimului, considerând-o una din chestiunile legate de statutul final, statut ce va fi soluţionat prin negocieri, apreciind că problema mutării ambasadei la Ierusalim nu se pune în acest moment.
Mutarea unei ambasade se face după o serie de proceduri şi este un proces de durată. Este nevoie de consultări cu partenerii politici ai României, în cazul de faţă cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene, partenerii noştri strategici. De asemenea, sunt necesare discuţii la nivel intern, între Preşedinţie şi premier, urmate de semnarea unui memorandum al guvernului, care să aibă şi avizul şefului statului. Preşedintele ţării este titularul politicii externe şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi mutarea misiunilor diplomatice.
Cristina Cileacu: V-aţi întâlnit cu ministrul afacerilor externe şi bineînţeles, cum aţi spus, aţi discutat despre propunerea de mutare a ambasadei de la Tel Aviv, la Ierusalim, mă refer la ambasada României. Ce a propus ministrul nostru de externe, pentru că ştim deja ce zice preşedinţia României în acest caz?
Ahmad Majdalani: Întâlnirea cu ministrul Meleşcanu a fost importantă, am abordat o serie de probleme printre care şi chestiunea mutării ambasadei României. În ceea ce priveşte această problemă, ministrul de externe român a afirmat că nu există nimic nou în această privinţă din punctul de vedere al României, menţionând că a fost avansată o idee în acest sens şi că se fac evaluări privind efectele eventualei mutări a ambasadei sau menţinerii ei laTel Aviv. Credem că toate ţările fac astfel de evaluări, dar o spunem deschis, considerăm că această evaluare durează prea mult, iar tocmai de aceea, ministrul de externe nu a exprimat o poziţie finală, tranşantă în privinţa eventualei mutări a ambasadei României. Noi considerăm că poziţia oficială a României este cea exprimată de preşedintele Iohannis atât la întâlnirea cu ambasadorii români, cât şi la întrevederea oficială pe care am avut-o, în cursul căreia a fost reiterat faptul că România respectă rezoluţiile internaţionale şi poziţia Uniunii Europene, şi că politica externă a României este, conform Constituţiei ţării, atributul exclusiv al preşedinţiei şi nu al altei instituţii. Deci noi, ca palestinieni ne întemeiem poziţia pe punctul de vedere oficial exprimat de preşedintele Klaus Iohannis.
Cristina Cileacu: Israelienii spun că ei au dreptul să decidă ce oraş este capitala ţării lor. Dacă ceva de genul mutării amabasadei României de la Tel Aviv, la Ierusalim, să spunem că este un scenariu, se va întâmpla, care va fi reacţia părţii palestiniene?
Ahmad Majdalani: În primul rând, ne dorim ca acest lucru să nu se întâmple. Pentru că ne dorim să continuăm relaţiile istorice cu România şi să le dezvoltăm. Dar dacă acest lucru se va întâmpla, noi vom considera că el afectează interesele naţionale ale poporului palestinian şi în consecinţă, vom lua toate măsurile necesare pentru protejarea acestor interese și ne vom opune unei asemenea hotărâri atât în plan bilateral (deşi, cu siguranţă nu vor mai exista relaţii bilaterale - noi am suspendat toate relaţiile noastre cu SUA după acea decizie) atât la nivelul Ligii Arabe, al statelor islamice, precum şi la nivel internaţional. Cred că interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit în urma unei asemenea decizii dacă într-adevăr, se va decide mutarea ambasadei de la Tel Aviv, la Ierusalim. Aş vrea să fiu bine înţeles: noi nu transmitem ameninţări, ci vorbim depre apărarea intereselor noastre şi, aşa cum am spus puţin mai înainte, sperăm că România şi nici o altă ţară prietenă, de care ne leagă relaţii istorice strânse, să nu facă un asemenea pas.
Administraţia condusă de Donald Trump taie ajutoarele financiare pe care le SUA le acordau pentru 5 milioane de palestinieni. Tăierea acestor fonduri este interpretată la scară largă drept un pas făcut de americani pentru eliminarea unuia dintre principalele puncte din lista pentru negocierile de pace, adică dreptul palestinienilor refugiaţi de a se întoarce pe teritoriile de unde au fost alungaţi.
Cristina Cileacu: Administraţia americană a tăiat ajutoarele pentru palestinieni cu un motiv, aşa cum spun ei: să determine partea palestiniană să revină la masa negocierilor pentru procesul de pace cu Israel. Se va întâmpla acest lucru?
Ahmad Majdalani: În primul rând, SUA a trecut la sancţiuni şi nu a vorbit despre un plan de pace, astfel încât să putem fi parteneri în acest cadru. SUA nu a redeschis biroul Organizaţiei de Eliberare a Palestinei din Washington, o consideră organizaţie teroristă, Congresul American a adoptat o hotărâre care suspendă ajutorul acordat Autorităţii Palestiniene sau îl acordă doar în anumite condiţii, printre care anularea ajutorului social oferit de Autoritatea Palestiniană familiilor martirilor şi prizonierilor palestinieni. De asemenea, SUA a suspendat ajutoarele pe care le acorda organizaţiilor ONU şi a adoptat şi alte sancţiuni împotriva poporului palestinian. În realitate, SUA nu a prezentat niciun proiect politic. Noi nu suntem împotriva negocierilor, dimpotrivă, am avut negocieri cu Israelul ani de zile. Dar principala problemă acum este ce plan de pace vom negocia cu Israelul. SUA au eliminat toate chestiunile legate de statutul final, pe care trebuie să le negociem cu Israelul. A eliminat chestiunea Ierusalimului, care trebuie soluţionată prin negocieri, doreşte eliminarea chestiunii dreptului refugiaţilor de a reveni, consideră coloniile israeliene în teritoriile palestinene legale şi legitime, deci nu mai există nici chestiunea graniţelor, nici cea a apelor. La ora actuală, poziţia SUA este mai convergentă cu cea a guvernului de ocupaţie israelian, comparativ cu poziţia tuturor administraţiilor americane de până acum. SUA și Israelul doresc ca noi să negociem o soluţie care înseamnă lichidarea cauzei palestiniene. Soluţia pe care o susţine SUA acum prevede înfiinţarea unei entităţi politice în Fâşia Gaza şi partajarea puterii în Cisiordania, unde Israelul va avea suveranitate deplină. Acest proiect american, care este pus efectiv în practică, nu este numai inacceptabil pentru noi, dar ne vom opune cu tărie şi îl vom contesta prin toate mijloacele, pentru a-l dejuca.
Cel mai fierbinte punct al situaţiei israeliano-palestiniene este Fâşia Gaza. Disperarea celor care trăiesc acolo creşte o dată cu numărul problemelor care se acumulează. Iar radicalizarea unor oameni care nu mai au nimic de pierdut este simplu de făcut şi poate afecta pe termen lung întreaga lume.
Cristina Cileacu: În Gaza, principalul partid politic este Hamas, care este considerat de asemenea o organizaţie teroristă de către Israel. Iar în Gaza acum sunt multe ciocniri, aproape zilnice. Israelul consideră că este atacat de terorişti din Gaza şi răspunde cu puterea forţelor lor de apărare. Care este de fapt strategia pe termen lung a Hamas, pentru că atacurile de ani de zile împotriva Israelului înseamnă pierderea a foarte multe vieţi în Gaza. Nu se pot compara cu forţa militară a Israelului. Nu vrea nimeni să schimbe abordarea?
Ahmad Majdalani: În primul rând, Hamas face parte din mişcarea Frăţia Musulmană, de aceea, principalul său obiectiv este rămânerea la guvernare în Fâşia Gaza şi transformarea guvernării sale într-un fapt recunoscut în plan regional şi internaţional. În al doilea rând, prin confruntările sale atent calculate cu Israelul, Hamas doreşte nici mai mult, nici mai puţin să provoace o poziţie politică. Aşa cum aţi spus, un echilibru de forţe între Israel şi Hamas este un lucru nerealist şi imposibil, dar în acelaşi timp, Israelul, deşi clasifică Hamas ca organizaţie teroristă, o consideră un partener important în menţinerea divizării palestiniene. Amintesc în acest context că mişcarea Hamas a implicat Fâşia Gaza în patru razboaie cu Israelul, iar dacă Israelul ar fi vrut cu adevarăt să pună capăt guvernării Hamas în Gaza, ar fi putut să o facă în orice moment. Israelul a vrut întotdeauna să lovească puternic capacităţile militare ale Hamasului, pentru ca aceastea să nu constituie o ameninţare la adresa securităţii sale, dar a dorit continuarea guvernării Hamas în Gaza, pentru că aceasta contribuie la slăbirea poziţiei palestiniene, la divizare şi deschide calea spre o soluţie care elimină posibilitatea constituirii statului palestinian independent pe întreg teritoriul palestinian. În politică nu există lucruri definitive şi vreau să vă spun că deşi relaţiile dintre Hamas şi Israel deși sunt aparent de confruntare deschisă şi Israelul consideră Hamas o organizaţie teroristă, iar Hamas la rândul său vorbeşte despre Israel ca despre un stat ocupant, relaţiile și negocierile directe sau indirecte între cele două părţi există de ani de zile.
Cristina Cileacu: Situaţia din Gaza se deteriorează tot mai mult. Dvs aţi spus că Hamas există pentru că Israel îi susţine. În Gaza este de asemenea şi Jihadul Islamic, deci este foarte mult radicalism în Gaza şi de cealaltă parte este multă presiune din partea Israelului. Ce credeţi că se va întâmpla cu Gaza, lăsată fără ajutor financiar şi cu mulţi oameni radicalizaţi care trăiesc pe teritoriul ei?
Ahmad Majdalani: Ştim exact despre ce vorbim. Ştim cine sunt mediatorii şi ştim şi cum se întâlnesc direct unii cu alţii (n.r Israel şi Hamas). Există între cele două părţi interese comune.
Este adevărat, organizaţia Jihadul Islamic pare diferită politic de mişcarea Hamas, ea este sprijinită în mod clar de Iran şi există numeroase grupări radicale islamiste în Fâşia Gaza, dar marea lor majoritate se subordonează Hamas şi sunt finanţate de ei, deşi unele din aceste grupări au la nivel declarativ poziţii divergente faţă de Hamas sau mai radicale comparativ cu acesta. Dar până la urmă mişcarea Hamas este cea care guvernează în Fâşia Gaza, deşi acolo există numeroase alte forţe, printre care şi Jihadul Islamic. Şi, în ciuda poziţiilor politice divergente în multe chestiuni, până la urmă Hamas face ce vrea în Fâşia Gaza. Credem că înainte de orice, trebuie ca blocada asupra poporului nostru să înceteze, iar acest lucru trebuie să se producă în cadrul procesului de reconciliere palestiniană, deoarece continuarea blocadei este un lucru inacceptabil, aceasta restricţionează libertatea de mişcare a poporului nostru din zonă şi a dus la scăderea activităţii economice şi creşterea şomajului, a cărui rată depăşeşte 40%, mai ales în rândul tinerilor şi absolvenţilor. De asemenea, producţia în sectorul privat a fost întreruptă, din cauză că materiile prime nu mai pot intra în zonă din Israel sau din afară. Această situaţie provoacă greutăţi imense cetăţeanului palestinian din Fâşia Gaza în viaţa sa de zi cu zi. De aceea, prioritatea noastră este, pe lângă încetarea divizării şi revenirea zonei la legalitate, ridicarea blocadei nedrepte impuse de Israel poporului nostru din Gaza.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
