Jens Stoltenberg, secretarul general NATO: „Noi trimitem un semnal clar privind o prezenţă multinaţională, un semnal clar că un atac asupra unuia dintre aliaţi va fi tratat ca un atac asupra întregii Alianţe. În acelaşi timp, trimitem un alt semnal: NATO nu doreşte o confruntare, nu vrea un nou Război Rece. Dimpotrivă, ne dorim o relaţie constructivă, de cooperare cu Rusia. De aceea am şi păstrat canalele de dialog”.
Şi şeful diplomaţiei române declară că dialogul cu Rusia trebuie să continue. Lazăr Comănescu nu crede însă că discuţiile mai ar putea fi la nivelul de colaborare dinainte de 2014, pentru că,, de atunci, situaţia din regiunea Mării Negre s-a schimbat foarte mult.
Lazăr Comănescu, ministrul de Externe: „Tot ceea ce înseamnă procovări foarte serioase a adresa securităţii îşi are originea în această zonă, zona sud estică, zona Mării Negre. În 2008, Georgia, în 2014 Ucraina şi ocuparea Crimeei în pofida oricăror reguli internaţionale, conflictele îngheţate care există tot în acest spaţiu, Nagorno-Karabah şi Transnistria, toate sunt în zona Mării Negre. Foarte preocupant din perspectiva securităţii este faptul că asistăm la o concentrare foarte puternică de capabilităţi militare ruseşti în Crimeea”.
Un motiv în plus pentru ca NATO să insiste, ca pe lângă deplasările de trupe de pe flancul estic, să fie întărită şi prezenţa navală din Marea Neagră, prin cooperarea celor trei ţări NATO riverane - Bulgaria, România şi Turcia.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO: „Unul dintre motivele pentru care noi considerăm utilă existenţa Consiliului NATO-Rusia este că putem folosi acest organism pentru a fi mai transparenţi în ceea ce facem şi de asemenea îi putem cere Rusiei să procedeze în acelaşi fel, pe principiul reciprocităţii”.