Acordul cu Iranul, denunțat marți de președintele SUA, a fost semnat în 2015 de către Uniunea Europeană şi membrii permanenţi din Consiliul de Securitate al ONU, plus Germania. Înţelegerea are ca scop să lase Iranul fără principalele căi prin care poate obţine arma nucleară. Adică Iranul nu mai are voie să mai îmbogăţească uraniu şi plutoniu peste nivelul de care ar fi nevoie în scopuri militare.
În schimbul restricţiilor impuse Iranului, ceilalţi semnatari, adică Uniunea Europeană, China, Franţa, Germania, Rusia, Regatul Unit şi Statele Unite, au ridicat regimul dur de sancţiuni. Asta implică investiţii în Iran şi, de asemenea, că Teheranul poate vinde petrol pe piaţa internaţională. Ceea ce s-a întâmplat şi a ajutat enorm economia iraniană.
Dincolo de miza de securitate pe care o implică ieşirea Statelor Unite din acord, liderii europeni sunt îngrijoraţi şi de partea economică. Uniunea Europeană are cel mai mult de pierdut dacă acest acord cade, pentru că anul trecut relaţiile comerciale dintre UE şi Iran au ajuns la 25 de miliarde de dolari.
De la ridicarea sancţiunilor, firmele franceze, britanice şi germane s-au grăbit să investească în Iran. Şi au investit mult! Din acest motiv, acţiunile unor companii precum Airbus, Renault şi Peugeot au scăzut, la începutul şedinţei de tranzacţionare de azi.
De soarta acordului iranian, depind, de exemplu, contracte de 38 de miliarde de dolari pentru avioane comandate de Teheran la companii occidentale.