Ministrul de externe al Tunisiei: Tinerii se alătură grupărilor teroriste din motive financiare
Tunisia este singura ţară în care primăvara arabă a dus la instaurarea unui regim democrat. Dar o perioadă postrevoluţionară presupune multe greutăţi, mai ales de natură economică. La această situaţie se adaugă faptul că vecinătatea cu Libia, stat considerat terenul de antrenament al ISIS, aduce atacurile teroriste şi recrutările de luptători şi pe teritoriul tunisian . Ce şanse are, în aceste condiţii, Tunisia să îşi încheie tranziţia spre democraţie? Răspunsul vine direct de la ministrul de externe al Tunisiei, Khemaies Jhinaoui.
Tunisia este într-o situație fragilă. Tranziția spre democrație a țării este încă amenințată de spectrul violențelor extremiste, care are rădăcini adânci în vecinătate, dar răsare și pe teritoriul tunisian. Securitatea frontierelor este una dintre principalele preocupări ale guvernului de la Tunis. La granița cu Libia a fost construit un obstacol cu o lungime de 200 de km, mai exact, un șant adânc cu apă și un perete înalt din pământ. Principalul scop al acestei structuri este să oprească teroriștii care treceau prea ușor cu mașinile din Libia în Tunisia. Mai este nevoie să fie domolit şi valul de tineri tunisieni care se radializează acasă. Politicile de dezvoltare pe care autoritățile le au în vedere nu au încă efect, dar populația continuă să arate același interes pentru continuarea procesului democratic.
Balazs Barabas: Primăvara arabă şi „revoluţia de iasomie” au dus în Tunisia la o reală schimbare de regim iar ţara dvs. este pe drumul spre democraţie. Dar vedem din exemplul altor ţări din Africa şi din Orientul Mijlociu că acest drum nu este simplu. Cum va reuşi Tunisia să parcurgă acest drum?
Khemaies Jhinaoui: În primul rând, nu putem compara Tunisia cu alte ţări arabe. Vorbeaţi de primăvara arabă. Este o denumire folosită în ţările occidentale pentru ceea ce s-a întâmplat în regiunea noastră. Preşedintele nostru o spune deseori: începutul primăverii a fost în Tunisia. De ce un început de primăvară? Pentru că în Tunisia existau fundamentele unei schimbări politice. Tunisia a ales, acum 60 de ani, să dezvolte educaţia tinerilor, a resurselor umane, avem mulţi oameni cu o înaltă calificare în Tunisia. Apoi, am dat libertate femeilor. Femeile au aceleaşi drepturi cu bărbaţii de 60 de ani, un lucru unic în regiunea noastră, iar în al treilea rând la noi exista clasă de mijloc, o pătură largă a societăţii tunisiene, compusă din clasa de mijloc. Toţi aceşti factori au ajutat Tunisia să ajungă acolo unde a ajuns astăzi, adică la o tranziţie uşoară spre democraţie. Dar suntem încă la mijlocul acestui drum. Nu putem spune că am reuşit. Am făcut paşi importanţi în transformarea democratică dar aşa cum ştiţi şi dvs. în România, tranziţia democratică poate dura mai mulţi ani.
Metodele de recrutare ale organizației teroriste Daesh funcţionează foarte bine printre tinerii tunisieni. Cei mai mulți au ales această cale din cauza sărăciei. Sunt însă și militanți care adoptă ideologiile radicaliste din convingere. Un număr mai redus dintre cei care devin luptători islamiști aderă la mișcare pentru că vor să fie eroi. Indiferent de motivație, rămâne o cifră semnificativă. 3000 de tunisieni fac parte din ISIS.
Balazs Barabas: Vedem şi mulţi tineri care iau drumul spre Statul Islamic şi spre alte organizaţii teroriste. Ce măsuri se pot lua pentru a împiedica aceşti tineri să plece din Tunisia şi să se alăture acestor organizaţii?
Khemaies Jhinaoui: Când Tunisia şi-a câştigat independenţa în 1965, ne confruntam cu problema analfabetismului. Principala dificultate a noului stat independent tunisian era cum să ajutăm pe cei în vârstă să înveţe să scrie şi să citească. Astăzi avem 250.000 de tineri cu diplomă universitară care îşi caută de lucru. Din păcate, aceste grupări extremiste pe care le-aţi menţionat îi recrutează pe aceşti tineri care nu reuşesc să-şi găsească loc de muncă şi să se integreze în societate. Mare parte a acestor tineri nu sunt atraşi de ideologia islamist-extremistă, ci au ales să se alăture acestor grupări extremiste din motive financiare. Aş vrea să subliniez că cifrele vehiculate de media internaţională nu sunt exacte. Nimeni nu i-a numărat pe aceşti tineri care au aderat la aceste grupări extremiste. Doar la început, în primii ani ai revoluţiei au existat declaraţii in partea unor oficiali tunisieni care vorbeau de mii de tineri care au aderat la grupările extremiste. Dar nimeni nu poate spune cu exactitate numărul precis al acestor tineri.
Balazs Barabas: Regiunea dvs. este instabilă din punct de vedere al securităţii. Există proximitatea cu Libia, unde ISIS este foarte prezent. Cum puteţi găsi soluţii de securitate pentru a ajuta Libia şi a vă proteja ţara?
Khemaies Jhinaoui: Pentru noi Libia este un vecin foarte important. Inainte de 2011 era partenerul numărul unu al Tunisiei. Schimburile comerciale între ţările noastre se ridicau la 2,5 miliarde dolari anual. Din păcate, acum Libia se confruntă cu o situaţie de instabilitate. Nu există un stat central. Dorinţa noastră, şi Tunisia îşi manifestă sprijinul pentru aceasta, în cooperare cu ţările vecine şi cu altele, cu comunitatea internaţională, este de a-i ajuta pe libieni să se aşeze la masa tratativelor,să vorbească despre probleme si să găsească un compromis politic. E chiar exemplul nostru: noi asta am făcut în 2013, am găsit un proces de consens pentru a rezolva diferendele dintre noi, dintre diferitele grupări. E dorinţa noastră ca libienii să formeze împreună un guvern central şi să înceapă lupta împotriva pericolului terorist care ameninţă nu doar Libia, dar şi pe noi în mod direct. Avem 500 de km de frontieră cu Libia, care nu e prea bine protejată. Vrem să avem un partener la Tripoli cu care putem să înlăturăm împreună pericolul terorist. ISIS reprezintă o ameninţare nu doar pentru Libia dar şi pentru întreaga regiune, inclusiv Europa. Deci este în interesul tuturor, a Tunisiei, a Libiei dar şi a tuturor ţărilor mediteraneene şi a Europei de a-i ajuta pe libieni să găsească o soluţie pentru a-şi soluţiona diferendele. 19.38
Femeile din Tunisia sunt printre cele mai emancipate, prin comparație cu alte state musulmane. Vălul nu este obligatoriu, le sunt respectate drepturile și au și reprezentante și în Parlament. Din păcate, încă mai există reversul medaliei. Aproape jumătate dintre femeile din ţară sunt victime ale violenţei domestice, abuzurilor şi discriminării. Iar de aici rezultă un alt fenomen: traficul. Tunisiencele și copiii lor sunt supuși traficului sexual și de muncă forțată internă, atât în propria țară, cât și în restul lumii.
Balazs Barabas: O problemă complexă în Tunisia este traficul de persoane. Cum puteţi stopa acest proces?
Khemaies Jhinaoui: Nu cred că traficul de persoane este un fenomen extins în Tunisia. Evident, există, ca în toate societăţile anumite cazuri dar sistemul juridic protejează tunisienii contra acestui trafic. Nu cred că este un fenomen care domină Tunisia, care prezintă o ameninţare pentru societate. Avem probleme, dar nu în mod special aceasta. 17.30
Tunisia a avut alegeri libere în 2014. Problemele apărute în 2015, trei atacuri teroriste în urma cărora au murit turiști străini, au determinat autoritățile să impună starea de urgență, care include și interzicerea demonstrațiilor publice. Chiar dacă acum există o constituție pe baza căreia funcţionează statul de drept, s-au făcut pași mici în combaterea corupției.
Balazs Barabas: Situaţia în ţara dvs. este similară cu cea din România de după revoluţia din 1989. Ştim bine că corupţia este foarte mare într-o ţară după schimbarea regimului. Dar există o problemă: cei de la vârful administraţiei publice profită cel mai multe de pe urma corupţiei şi tocmai ei ar trebui să schimbe lucrurile şi să reducă corupţia. Cum credeţi că acest cerc vicios poate fi rupt?
Khemaies Jhinaoui: Aţi descris situaţia exact, după revoluţie, numărul cazurilor de corupţie a crescut. Şi asta pentru că înainte de revoluţie exista un sistem care de bine de rău funcţiona. Acum, după 3 ani suntem pe care să construim un alt sistem care va permite să urmărim tranzacţiile publice. Suntem în curs de adoptare a legilor care permit pedepsirea celor care recurg la corupţie. Urmărim să creăm şi instituţii, o instituţie naţională anticorupţie iar în continuare va fi sarcina populaţiei de a lupta împotriva corupţiei.
Revoluţia de iasomie din 2011 a urmat câteva idei foarte clare. Pe lângă nevoia de a avea o voce politică pe care şi-au exprimat-o cei care au ieşit în stradă, mai este de îndeplinit şi nevoia de a avea o viaţă mai bună. Economia Tunisiei este încă într-o situaţie precară. Toată lumea ştie că are nevoie de investiţii ca să meargă mai departe. Există şi un plan în acest sens făcut de conducerea ţării. Rămâne de văzut cât de rapidă va fi punerea lui în aplicare.
Balazs Barabas: Există un proiect foarte ambiţios, Tunisia 2020, care în 4 ani urmăreşte să obţină multe schimbări în Tunisia, pe plan finaciar, economic, social şi altele. Cum poate guvernul din care faceţi parte să schimbe toate acestea în doar 4 ani ca să existe şi rezultate în ţara dvs.?
Khemaies Jhinaoui: În primul rând, nu avem ambiţia de a schimba totul în 4 ani, e imposibil. Dar dorim ca în 4 ani să repunem Tunisia pe harta afacerilor. Tunisia a pierdut mult timp, ultimii 5 ani, iar acum guvernul este decis să ducă la capăt reforme importante, să adopte legi importante pentru reformarea economiei, pentru a pune ţara pe drumul afacerilor. Vom organiza la finele lunii lunii, pe 29-30 noiembrie o conferinţă internaţională în cursul căreia vom prezenta marile proiecte pe care Tunisia doreşte să le implementeze în cursul următorilor 4 ani. Acestea sunt proiecte de infrastructură, energiile regenerabile, şi multe alte sectoare. Invităm comunitatea internaţională, atât reprezentanţii din sectorul public, cât şi cel privat, să se alăture Tunisiei în acest proiect de dezvoltare. Suntem hotărâţi şi ambiţioşi dar şi realişti. Nu vom duce la capăt totul în 4 ani dar sperăm că peste 4 ani Tunisia va fi din nou ţară în curs de dezvoltare, capabilă să ajungă din urmă ţările dezvoltate şi să reia ritmul creşterii economice pe care îl avea înainte de 2011.
Balazs Barabas: Investiţiile sunt foarte importante pentru ţările în curs de dezvoltare şi am văzut un proiect foarte interesant în acest proiect Tunisia 2020, de scutire de impozit pe 10 ani. Deci pot să merg în Tunisia şi să încep o afacere, imediat?
Khemaies Jhinaoui: Sigur că da. Am adoptat o nouă lege asupra investiţiilor, o nouă lege care facilitează accesul şi demararea de investiţii, de noi investiţii. Dar în acelaşi timp există obligaţii fiscale. Da, există scutirea de impozite şi alte scutiri pentru încurajarea investitorilor din ţară şi din străinătate, ca să se alăture efortului naţional de dezvoltare şi să participe la proiecte publice şi private în ţară.
Balazs Barabas: Cel mai important partener comercial ai Tunisiei este Uniunea Europeană. Peste 80% din exportul Tunisian merge în UE. Dar şi în ţările europene există probleme pe plan economic. Credeţi că UE va rămâne în continuare, să spunem în următorii 4 ani, un partener economic important pentru Tunisia?
Khemaies Jhinaoui: Sperăm acest lucru. Aşa cum aţi spus-o, UE este partenerul numărul unu al Tunisiei. Nu avem alte variante. Succesul Tunisiei şi ajutorul pe care ni-l poate acorda UE sunt în interesul Tunisiei, evident dar şi al ţărilor europene. Nu doar avem relaţii excelente cu UE dar dorim să avem un avantaj comun în această relaţie. Vrem să ne dezvoltăm exportul spre UE. Vrem să atragem cât mai mulţi investitori europeni la noi. Europa este vecinul nostru imediat. Impărţim cu Europa nu doar proximitatea noastră geografică dar şi valorile şi ambiţiile unei democraţii puternice, vii şi este dorinţa noastră de a alinia Tunisia naţiunilor democratice iar Europe este evident modelul nostru cel mai apropiat. Aţi cunoscut şi dvs. situaţia acum 25 de ani şi sunteţi astăzi membru deplin al UE, iar dorinţa noastră este de a ne apropia de exemplul dvs de a la spune prietenilor noştri europeni că succesul Tunisiei va fi şi interesul lor. Totodată suntem conştienţi de dificultăţile pe care le are Europa dar este şi cel mai important spaţiu economic din lume.
Starea de urgenţă din Tunisia a fost prelungită până în ianuarie anul viitor. Atacurile teroriste din 2015 au impus această situaţie. În momentul de faţă măsurile de securitate înseamnă controale stricte, interzicerea adunărilor populaţiei şi a grevelor, supravegherea presei, închiderea temporară a teatrelor şi aşa mai departe. Tunisienii sunt conştienţi că ameninţările teroriste îndepărtează turiştii de ţara lor. De aceea, efortul de a reduce pericolele este susţinut.
Balazs Barabas: Pe site-ul ministerului afacerilor externe din România este o alertă de călătorie în Tunisia. Care sunt riscurile de securitate pe plan intern pe care trebuie să le soluţionaţi?
Khemaies Jhinaoui: Mai întâi trebuie să mulţumesc omologului meu român. El mi-a relatat că a schimbat atenţionarea de călătorie pe 22 octombrie pentru a-i încuraja pe turişti că Tunisia nu mai reprezintă un pericol pentru turiştii străini. Este un pas. Dorim să ridicăm în totalitate restricţiile de călătorie în Tunisia. Ştiţi, terorismul nu este un specific al Tunisiei. Terorismul poate lovi oriunde, în orice regiune. Nu are ţară, nici religie. Ceea ce s-a întâmplat din păcate în Tunisia s-a produs şi în alte ţări: în Franţa, la Bruxelles, în cele mai democratice ţări din lume. După atacul care a avut loc la noi la Sousse anul trecut, am luat măsuri foarte dure. Măsuri importante pentru a asigura securitatea tuturor vizitatorilor în Tunisia. Am colaborat cu ţări prietene, cu Franţa, Marea Britanie, SUA şi am luat toate măsurile pentru a îmbunătăţi securitatea din porturile noastre, din aeroporturi, din zonele turistice, Iar dacă mergeţi astăzi în Tunisia, este o ţară plăcută, din fericire n-au mai avut loc atacuri şi vom avea grijă ca acest climat să existe în continuare în ţară. Suntem o ţară ospitalieră, o ţară care primeşte cu drag vizitatorii străini şi este una din tradiţiile tunisiene. Dorim foarte mult, şi prin televiziunea dvs invităm toţi prietenii noştri români să vină din nou în Tunisia şi să profite de această ospitalitate şi de bucuria de viaţă din Tunisia, şi î plus de climat, de climatul mediteranean şi de mâncarea mediteraneană care cred că pot atrage foarte mulţi turişti români în Tunisia.
Balazs Barabas: Sunteţi la Bucureşti în acest moment, aţi avut întâlniri la nivel înalt cu colegii dvs din România. Care sunt rezultatele vizitei dvs.?
Khemaies Jhinaoui: Am avut onoare şi plăcerea de a mă întâlni cu preşedintele ţării, care m-a asigurat de sprijinul României în efortul Tunisiei de a duce la capăt tranziţia economică. Repet că Tunisia doreşte dezvoltarea relaţiilor cu România, ţară cu care avem o istorie lungă de prietenie, de aproape 60 de ani. Şi sperăm că actuala vizită va reprezenta o pagină nouă în relaţiile bilaterale. Am primit garanţia unui sprijin ferm, amical din partea preşedintelui. Şi evident am avut o întâlnire de lucru excelentă cu omologul meu, ministrul afacerilor externe. A fost o ocazie bună pentru a discuta viitorul cooperării noastre bilaterale nu doar despre sectoarele prioritare pentru Tunisia dar care va oferi şi oportunităţi pentru România de a lua parte la eforturile Tunisiei şi apoi vom putea lucra împreună. Există complementarităţi în anumite sectoare, putem lucra împreună. Este un proces şi un parteneriat în care putem câştiga de ambele părţi şi putem lucra împreună pentru a intra pe terţe pieţe. Aşa că am transmis din nou invitaţia pe care am făcut-o guvernului român de a participa la conferinta din 29-30 noiembrie din Tunisia şi am primit răspuns favorabil. Evident, ambiţia noastră este de a dezvolta şi o cooperare universitară, academică între universităţile tunisiene şi cele europene şi române, dar şi o cooperare culturală. Contăm ca pe viitor să găsim domenii de cooperare care pot apropia, în folosul ambelor ţări, popoarele noastre prietene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
