Mii de voluntari vin în apărarea Bagdadului. Autorităţile irakiene spun că oraşul nu va cădea în mâinile rebelilor

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Pentru unii analişti politici, situaţia de acum din Irak are şi o explicaţie - este moştenirea politicii duse de administraţia George W. Bush în 2003, anul în care armata americană a invadat ţara şi l-a dat jos de la putere pe Saddam Hussein.

„Operaţiunile de anvergură din Irak s-au încheiat, iar Statele Unite şi aliaţii lor au câştigat bătălia pentru Irak”. Era anunţul făcut de George W. Bush, care aducea speranţă pentru miile de militari americani implicaţi în războiul din Irak. 4.500 dintre ei nu aveau să se mai întoarcă în viaţă acasă. Au murit pe câmpul de luptă în timpul operaţiunilor lansate de Washington, care au costat aproximativ o mie de miliarde de dolari.

Acum, la 11 ani de la acel anunţ, Irakul se confruntă cu noi violenţe majore. Unii analiştii politici susţin că de vină este în principal politica dusă de administraţia de la Washington. Ei spun că în timpul operaţiunilor din 2003, americanii şi britanicii au făcut greşeala de a-i concedia pe militarii loiali lui Saddam Hussein, care s-au alăturat imediat fundamentaliştilor.

Îi contrazice însă fostul premier britanic, Tony Blair: „Chiar dacă l-am fi lăsat la putere pe Saddam în 2003, odată cu venirea Primăverii Arabe din 2011, tot ar fi fost o problemă serioasă în Irak. Aţi văzut ce se întâmplă atunci când laşi dictatorii în funcţie? Luaţi exemplul de acum al lui Assad (preşedintele Siriei, n.red.), problemele nu dispar pur şi simplu”.

Aceiaşi analişti politici spun că o greşeală imensă a făcut şi premierul şiit al Irakului, care, odată cu venirea la putere, a declanşat o campanie împotriva sunniţilor. În consecinţă, aceştia din urmă, sub protecţia "Statului Islamic în Irak şi Levant", au declanşat operaţiunea împotriva guvernului de la Bagdad. Au cucerit oraşele Falluja, Mosul şi Bayji, iar acum se îndreaptă către capitală.

„Bagdadul este sigur în proporţie de 100%. Nu există absolut nicio teamă pentru Bagdad şi împrejurimile sale”, spunea Saad Maan, purtător de cuvânt armata irakiană.

În timp ce numărul oamenilor care fug din calea insurgenţilor se apropie de un milion, există şi situaţii aparent neobişnuite. Localnicii din Mosul se întorc în oraşul cucerit de rebeli, care au refăcut reţeaua de electricitate şi alimentare cu apă şi au redus tarifele la utilităţi. E drept, vorbim doar de sunniţi, care spun că au fugit iniţial de teama unor atacuri ale armatei irakiene şi nu de frica rebelilor.