Mexicul a decis luni să-i acorde azil politic fostului preşedinte al Boliviei, Evo Morales, „din motive umanitare”. Evo Morales și-a dat demisia din funcție, într-un context social, politic și economic tensionat în țara sa, după ce realegerea sa în funcție, care stă sub semnul suspiciunilor de fraudă, a fost intens contestată în stradă.
ACTUALIZARE. Fostul președinte bolivian Evo Morales a ajuns la Ciudad de Mexico, la bordul unui avion mexican. A ținut o conferință de presă la aeroport în care a explicat că a cerut azil politic pentru că viața îi era în pericol. Liderul socialist a spus că îi este „foarte recunoscător” președintelui mexican Andres Manuel Lopez Obrador pentru că i-a salvat viața.
Fostul președinte al Boliviei susține că a fost nevoit să demisioneze și a făcut-o pentru a pune capăt „vărsării de sânge”.
Totuși, a promis că nu renunță la luptă. „Cât timp voi fi în viață, lupta continuă. Toți oamenii din lume au dreptul să scape de discriminare și umilință”, a spus Morales, primul lider din populația indigenă pe care l-a avut Bolivia.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ACTUALIZARE. Evo Morales a urcat luni seară într-un avion militar mexican care îl va transporta în Mexic, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Fraţi şi surori, plec către Mexic. Îmi face rău să abandonez ţara din motive politice, dar voi urmări situaţia”, a postat pe Twitter, luni seară, Evo Morales. „În curând mă voi întoarce cu mai multă putere şi energie”, a promis el.
Presa locală anunţase că un avion militar mexican a aterizat pe un aeroport din regiunea centrală Cochabamba, fieful liderului socialist, după o escală la Lima, anunţată de autorităţile peruane.
„Evo Morales este deja în avionul mexican care va asigura transferul său în deplină siguranţă în ţara noastră”, a confirmat apoi ministrul mexican de externe Marcelo Ebrard.
Știrea inițială:
Ministrul mexican de externe, Marcelo Ebrard, a precizat că guvernul său a primit o solicitare de azil din partea lui Evo Morales, care a fost nevoit să demisioneze. „Ne-a solicitat verbal şi în mod oficial să-i acordăm azil politic în ţara noastră”, a spus oficialul mexican. În consecință, ministrul de interne, Olga Sanchez Cordero, a decis să-i acorde azil politic lui Evo Morales. „Viaţa şi integritatea fizică îi sunt ameninţate”, a explicat Marcelo Ebrard, potrivit Agerpres. „Mexicul s-a distins mereu de-a lungul istoriei sale pentru preotejarea celor care căutau un refugiu”, a mai spus şeful diplomaţiei mexicane.
Evo Morales, aflat în Bolivia, nu a comentat acest anunț al Mexicului. El le ceruse anterior susținătorilor săi să opună rezistență „puterilor întunecate” care l-au forțat să demisioneze. Cel puțin 20 de persoane au fost rănite în noi ciocniri care s-au înregistrat luni în Bolivia, relatează BBC. Susținătorii lui Morales s-au bătut cu poliția în La Paz, cel mai mare oraș al țării, dar în El Alto.
Abandonat duminică de armata boliviană, după trei săptămâni de manifestaţii violente, socialistul Evo Morales a fost unul dintre ultimii reprezentanţi ai „valului roz” care s-a făcut simţit în America Latină în anii 2000, aducând la putere preşedinţi de stânga în Brazilia, Argentina, Chile, Ecuador şi Venezuela.
Haos în Bolivia, după demisia lui Evo Morales
Preşedintele bolivian Evo Morales a demisionat duminică după trei săptămâni de manifestații împotriva realegerii sale, în urma unui scrutin suspectat puternic de fraude. Astfel, Bolivia a rămas de luni fără preşedinte.
După demisia preşedintelui ţării, au apărut turbulenţe, care s-au extins în noaptea de duminică spre luni în mai multe oraşe din Bolivia, înregistrându-se incendii, jafuri şi atacuri asupra unor case, inclusiv, potrivit unor informaţii, asupra unei locuinţe a fostului lider din Cochabamba. În La Paz, El Alto şi Cochabamba, printre alte principale oraşe din ţară, s-au înregistrat incidente și mulţi cetăţeni au solicitat prin intermediul reţelelor sociale ajutorul poliţiei şi forţelor armate.
Jafurile şi incendiile s-au produs mai ales în El Alto, unul din bastioanele politice ale lui Evo Morales, şi în cartiere din La Paz. Cel mai atacat loc din La Paz, unde se află şi sediul Guvernului bolivian, este zona de sud, unde în ultimele săptămâni s-a resimţit cel mai puternic o grevă cetăţenească împotriva realegerii lui Morales.
Primăria oraşului a reclamat că o mulţime de protestatari a incendiat 15 autobuze ale serviciului municipal de transport care se aflau într-o autobază din cartierul Kupillani. Ar fi vorba despre „şoferi şi oameni mobilizaţi de deputaţi şi lideri” ai Mişcării spre Socialism (MAS) a lui Evo Morales.
Locuitorii din zona sudică a oraşului La Paz s-au plâns pe reţelele sociale că grupuri violente sunt prezente pe străzile din mai multe cartiere aruncând cu pietre în case şi vehicule şi jefuind unele magazine, fără ca poliţia să intervină.
Bolivia se confruntă cu o criză politică şi socială din 20 octombrie, ziua când au avut loc alegeri generale, moment când au început să apară suspiciuni de fraudă pentru favorizarea realegerii lui Morales în funcţia de preşedinte pentru un al patrulea mandat, până în 2025.
Evo Morales şi vicepreşedintele său, Alvaro Garcia Linera, au anunţat duminică, într-o înregistrare video, că demisionează din funcţie, denunţând o lovitură de stat. Morales a anunţat noi alegeri, după mai bine de două săptămâni de proteste ale cetăţenilor împotriva fraudei şi după confruntări între opozanţii şi susţinătorii săi. În ultimele zile, inclusiv unități ale poliției s-au alăturat revoltei.
Cu câteva ore înainte ca Morales să-și anunțe demisia, un raport al Organizaţiei Statelor Americane (OSA) a avertizat cu privire la grave nereguli la alegerile generale din Bolivia.
Viitoarea președintă interimară anunță alegeri prezidențiale
A doua vicepreşedintă a Senatului bolivian, Jeanine Anez, care în virtutea Constituţiei ar urma să ocupe funcţia de şef al statului după demisia lui Evo Morales, a anunţat luni că va convoca alegeri prezidenţiale pentru ca în 22 ianuarie Bolivia să aibă un preşedinte ales, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Senatoarea în vârstă de 52 de ani, membră a partidului de opoziţie Unidad Democratica, a făcut apel la încheierea violenţelor. „Vă cer, pentru numele lui Dumnezeu, să puneţi capăt acestor violenţe. Noi vrem numai democraţie, noi vrem numai libertate”, a adăugat Jeanine Anez.
Succesorii prevăzuţi de Constituţie în caz de vacantare a funcției preşedintelui au demisionat practic în aceeaşi zi cu Evo Morales: vicepreşedintele Alvaro Garcia, preşedintele şi primul vicepreşedinte al Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
Editor: Luana Păvălucă
