INTERVIU. Iurie Reniţă: În prezent, pe agenda bilaterală nu există subiectul unirii R. Moldova cu România
Republica Moldova a fost în atenţia mass-media în această săptămână. Corupţia generalizată din ţară au determinat instituţiile financiare internaţionale să oprească plăţile pentru Chişinău. Datoria externă mare a moldovenilor trebuie, însă, returnată, iar termenul scadenţei se apropie.
Republica Moldova face parte din competiția geostrategică dintre Bruxelles și Moscova. Uniunea Europeană a semnat cu Chișinăul un acord de asociere, care să ajute la o integrare europeană pe temen lung și a permis libera circulație a cetățenilor moldoveni în Europa. Rusia pare hotărâtă să nu piardă această țară din sfera sa de influență. Își continuă propaganda anti-Vest și profită de scandalurile uriașe de corupție din Moldova pentru a câștiga teren.
Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, îşi încheie după cinci ani misiunea la Bucureşti. La „Paşaport diplomatic” el a făcut o analiză a situaţiei ezitante, între Rusia şi Uniunea Europeană, a politicii ţării sale. Un interviu realizat de Cristina Cileacu:
Cristina Cileacu: Dle ambasador, s-a furat un miliard de euro din băncile din Republica Moldova şi din cauza acestui fapt sau mai ales din cauza acestui fapt, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au oprit orice fel de finanţare pentru Republica Moldova, spunând că este prea multă corupţie. Ce se va întâmpla cu Republica Moldova fără aceste fonduri?
Iurie Reniţă: Apreciez abordarea frontală şi trecerea la un subiect care a marcat profund Republica Moldova şi mai ales cetăţenii noştri. Evident că este extrem de regretabil ceea ce s-a produs. Are un impact extrem de negativ, atât politic, dar mai ales şi social. Sper foarte mult că cei abilitaţi prin lege, mă refer la structurile abilitate ale statului să identifice unde sunt banii, să-i returneze, iar cei care au comis penalităţile să fie penalizaţi cu stricteţe, conform rigorilor legale. Instituţiile financiare internaţionale evident că au reacţionat, dar sperăm foarte mult că îşi vor relua activitatea şi nu atât activitatea, cât misiunea în Republica Moldova, odată cu formarea noului guvern şi continuarea reformelor. Evident că se impun reforme de substanţă, consistente, care să demonstreze credibilitatea noastră, a Republicii Moldova, pe plan internaţional şi mai ales în context european. Reiterez, este extrem de regretabil ceea ce s-a produs, dar deopotrivă îmi exprim speranţa că vor fi returnaţi banii, iar cei care au comis ilegalităţile în chestiune să fie pedepsiţi în modul cel mai aspru. Republica Moldova este o ţară mică, cunoaşteţi foarte bine acest lucru, şi impactul acestui furt este extrem de semnificativ pentru cetăţenii Republicii Moldova în primul rând, dar şi pentru imaginea ţării noastre.
Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Furtul unei sume care echivalează cu 12% din PIB-ul ei a produs o destabilizare consistentă a situației financiare. În doar două zile un grup infracțional a făcut transferuri cu valori mari din băncile moldovenești spre firme off-shore. Instituțiile financiare internaționale au reacționat.
Cristina Cileacu: Dacă FMI şi Banca Mondială au stopat deja finanţările pentru Republica Moldova, a fost o declaraţie recentă a reprezentantului Comisiei Europene de la Chişinău, care spunea că şi UE se gândeşte să oprească, cel puţin pentru moment plăţile pentru R. Moldova. Reiau întrebarea: ce se va întâmpla în cazul acesta cu R.epublica Moldova? De unde va mai avea surse de finanţare?
Iurie Reniţă: Evident va fi necesar să identificăm soluţii. Nu există situaţii în care... doar cel care nu-şi doreşte, cei care îşi doresc întotdeauna identifică soluţii. Sper mult că e o chestiune, abordare temporară şi e, de altfel, firească atunci când avem un guvern demisionar, nu e vorba doar de cazul Republicii Moldova, indiferent unde se produce, oricare altă ţară de pe continent şi din lume, evident pe perioada demisiei unui guvern sunt sistate, dar nu şi anulate. În speranţa că foarte curând vor fi reluate discuţiile şi va fi format un nou guvern la Chişinău, atunci îşi vor relua şi misiunile lor Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, precum şi alte insituţii europene.
Mesajele au fost politice în primul rând de la instituţiile financiare internaţionale şi de la UE. A fost un mesaj politic. Continuaţi reformele, lupta împotriva corupţiei şi modificări de substanţă. Iată care sunt mesajele şi îmi exprim speranţa că acţiunile vor urma. Nu vor fi doar declaraţii. Iarăşi, sper mult, noul guvern să intre în forţă şi să demonstreze multă capacitate, dar şi opţiune, dar şi voinţă politică mai ales de a persevera şi anume pe domeniile pe care am făcut referire. Mă refer în primul rând: justiţie, lupta împotriva corupţiei, reforme în administraţia publică locală, de mult se vorbeşte, şi mai e şi un context care într-un fel ne motivează în sens pozitiv, mă refer la primul tur al alegerilor locale. Duminică, pe 28, urmează să avem cel de-al doilea tur în care forţele proeuropene şi-au consolidat poziţiile. Acest fapt îmi permite să sper la o continuare a reformelor, o continuare a parcursului european.
În această săptămână, presa a semnalat un posibil faliment al Republicii Moldova. Datoria publică a țării este de 1,7 miliarde de dolari, iar banii împrumutați trebuie returnați. Dar Chișinăul nu mai are resurse. Rămâne de văzut dacă și în acest caz soluția va veni dinspre Vest sau dinspre Est.
Cristina Cileacu: Uniunea Europeană are foarte multe probleme în momentul de faţă, cred că cea mai importantă este falimentul Greciei sau incapacitatea lor de plată. Credeţi că o problemă atât de gravă cum ar fi o posibilă ieşire a Greciei din UE nu va consuma toată atenţia liderilor europeni? Mai au timp şi de Republica Moldova?
Iurie Reniţă: La sigur, în cazul în care Republica Moldova demonstrează că este un partener credibil, un partener care perseverează, care face reforme convingătoare, categoric UE ne va trata cu tot respectul şi cu aceeaşi abordare pe care am avut-o până în prezent. Trebuie să recunoaştem că am avut parte de un tratament special din partea UE - mă refer la varii proiecte, programe, la varii asistenţe financiare - care a avut un impact atât politic, dar mai ales social, pentru cetăţenii Republicii Moldova. Sunt sigur că UE ne va trata în funcţie de performanţa noastră de acasă, mă refer din Republica Moldova. Este într-o corelare directă vizavi de performanţa noastră şi nu cred că alte probleme interne cu care se confruntă UE ar putea să ne detaşeze, să ne lase la o margine a intereselor chiar, dacă doriţi, reciproce. În egală măsură, vă asigur, şi Republica Moldova îşi doreşte foarte mult o apropiere cât mai mare de UE şi o integrare graduală, e firesc, şi UE a manifestat un interes permanent şi constant vizavi de Republica Moldova.
Corupția este un fenomen generalizat în Moldova. Politicienii de aici respectă într-o manieră minimalistă recomandările anticorupție ale Uniunii Europeme. Creează instituții noi, dar alocă fonduri insuficiente pentru activitatea lor. Adoptă legi necesare, dar le diluează conținutul atunci când le pun în practică. Peste toate acestea există și suspiciunea că oligarhii politici pot controla informațional aceste instituții slabe.
Cristina Cileacu: Aţi spus că aţi avut tratament preferenţial din partea UE, lucru foarte adevărat. Liderii de la Chişinău au fost foarte dornici să aprobe aceste tratamente preferenţiale, dar au fost mai puţin eficienţi atunci când a fost vorba de lupta împotriva corupţiei. Importă liderii de la Chişinău şi valorile europene în integritatea lor?
Iurie Reniţă: Tratamentul preferenţial a rezultat din abordarea pe care a avut-o Chişinăul şi trebuie să recunoaştem că din 2009 încoace, de la instalarea forţelor proeuropene la Chişinău, Republica Moldova a demonstrat că este o ţară credibilă, o ţară care îşi face bine tema pentru acasă. Uitaţi-vă, dacă vorbim în context regional sau în comparaţie cu alte ţări, fie că e vorba de Parteneriatul Estic sau de ce nu ne-am putea încadra şi în Balcanii de Vest, Republica Moldova a beneficiat de tratamentul preferenţial ca urmare a performanţelor interne.
Cristina Cileacu: Ce măsuri concrete iau liderii de la Chişinău împotriva corupţiei?
Iurie Reniţă: Chestiunea a fost abordată mai recent în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, la şedinţele guvernului, dar în mod special aş face o referire, o audiere a tuturor structurilor abilitate ale statului moldovenesc vizavi de cei care comit ilegalităţi şi în cazul de faţă lupta împotriva corupţiei. După mine, a fost o discuţie foarte importantă, poate într-un fel unică în parlamentul nostru, în care s-au spus pe nume foarte multor lucruri. Urmează ca să fie şi acţiunile concrete. Au fost declanşate investigaţiile şi sunt pe rol dosarele cu furtul de la Banca de Economii, de la cele trei, Banca Socială... şi vedeţi sunt şi primii suspecţi. Dar, au urmat şi acţiuni care poate acum doi-trei ani de zile ar fi părut că sunt prea drastice, prea stricte, în prezent, lucrul acesta devine firesc. E un dosar în examinare, în investigaţii, unul cu, sper, foarte multă responsabilitate, care este făcut, şi ziceam, ne dorim enorm de mult să returnăm banii, iar cei vinovaţi să poarte consecinţele unui asemenea furt.
Influența Rusiei pe un teritoriu care a făcut parte din fosta Uniune Sovietică este foarte mare. Propaganda estică prezintă Uniunea Europeană ca pe o amenințare pentru familia tradițională. Mulți dintre moldoveni sunt convinși că aderarea la blocul comunitar îi va obliga să devină gay sau că birocrații de la Bruxelles le vor lua animalele din bătătură.
Cristina Cileacu: Prezenţa Rusiei, respectiv a propagandei ruseşti este extrem de puternică în R. Moldova, atât de puternică, încât la recentele alegeri locale despre care vorbeaţi au avut câştig de cauză mulţi dintre liderii proruşi. Cum o să luptaţi împotriva acestui fenomen, ca să păstraţi politica proeuropeană?
Iurie Reniţă: Da. E un subiect delicat, dar este şi o realitate trebuie să recunoaştem. Prezenţa mass-media ruseşti este extrem de activă şi de prezentă în R. Moldova. Cele peste 60 de posturi TV care sunt difuzate pe teritoriul nostru evident că influenţează realităţile politice, sociale, economice ale R. Moldova. Mă bucură faptul că factorii politici de la Chişinău au conştientizat şi au realizat că mass-media poate influenţa de o manieră dramatică realităţile politice, sociale şi economice şi în context s-a procedat la unele acţiuni care vin să protejeze spaţiul informaţional al R. Moldova. Mă refer la două proiecte de legi care sunt examinate în parlamentul nostru şi la o monitorizare mult mai exigentă a Consiliului Coordonator al Audio-Vizualului. E corect, în momentul în care un post de televiziune influenţează în primul rând politic realităţile din R. Moldova şi distorsionează realităţile. Vedeţi că există o mare diferenţă atunci când un post naţional prezintă o informaţie şi cu totul altceva când un post străin, indiferent de unde vine, de la Est sau de la Vest. În această situaţie, responsabilitatea postului de televiziune sau a mass-media în general este mult mai mare decât cea internă, fiindcă mass-media care acţionează în cadrul intern legal, e şi firesc e şi absolut democratic să aibă păreri, să critice, asta e şi menirea. Şi într-un fel e dreptul şi obligaţia mass-media de a lua atitudine, dar o face într-un cadru intern. Atunci când în afară, în anume scopuri sunt ca să influenţeze, evident că este cazul şi dreptul nostru suveran de a interveni şi de a ne proteja spaţiul informaţional. Ştiţi foarte bine că a fost interzis mai recent un post de televiziune, au fost amendate altele, sperăm mult că vor continua acţiunile care să ne protejeze. Categoric, suntem pentru o varietate mare de informaţii, atât interne, cât şi externe, dar trebuie să respecte cadrul legal şi interesele fireşti suverane ale R. Moldova.
Fragmentarea mentalităților legate de Vest și Est este completată de diviziunea teritorială a Republicii Moldova. Presiunile pe care le face Rusia sunt susținute de liderii din două zone separatiste. Transnistria, care și-a autoproclamat independența de Moldova în 1990, își menține acest statut cu ajutorul trupelor rusești prezente aici încă din timpul Uniunii Sovietice. Republica autonomă Găgăuzia este, la rândul său, o altă sferă care gravitează în jurul influențelor politice de la Moscova.
Cristina Cileacu: Mai aveţi o provocare. Transnistria. Guvernul de acolo a acuzat atât Kievul, cât şi Chişinăul, că practică un război hibrid. Ce să înţelegem din această declaraţie?
Iurie Reniţă: Bine, de la declaraţii până la realităţi e o diferenţă enormă. Vedeţi dvs. că aceste speculaţii le-am mai auzit şi noi anterior şi nu numai de la Tiraspol. Le-am mai auzit şi-n alte ţări şi cu varii ocazii. Vroiam să vă întreb şi eu pe dvs. următorul detaliu. Dacă 70-75 % din exporturile din Transnistria merg pe teritoriul tot al Republicii Moldova şi în ţările UE, putem vorbi noi oare de o blocadă economică, comercială? Vă dau exemplul cel mai concludent. Oare, putem vorbi de o izolare şi o blocare a Transnistriei atunci când toate exporturile din Transnistria au loc doar după ce este aplicată ştampila R. Moldova şi cel puţin un bănuţ - ca derivat al leului - să ajungă în bugetul R. Moldova? Oare aceasta este o izolare, o blocadă a Transnistriei? În niciun caz.
Deci, avem de a face cu o formulă clasică de propagandă.
Suntem deschişi şi pentru dialog, şi pentru colaborare şi am demonstrat-o pe parcursul anilor cu partea stângă a Nistrului, cu autorităţile, dar şi cu cetăţenii. Trebuie să facem o distincţie clară. La nivelul cetăţenilor de rând există o excelentă colaborare. Oamenii circulă pe ambele maluri ale Nistrului fără nicio problemă. O parte lucrează, foarte mulţi din Transnistria pe malul drept, este business, afaceri, e absolut firesc.
E vorba doar de liderii care sunt evident menţinuţi şi finanţaţi ştim foarte bine de unde, de aici apar problemele. Chişinăul a demonstrat deplina disponibilitate de a crea toate condiţiile pentru a reîntregi teritorial R. Moldova. Transnistria, partea transnistreană, este parte integrantă a Republicii Moldova şi o tratăm ca atare.
Cristina Cileacu: Ucraina a blocat accesul Rusiei pe teritoriul ei înspre trupele care sunt pe teritoriul transnistrean. Există posibilitatea ca Moscova să negocieze cu Chişinăul o eventuală trecere a celor care fac aprovizionarea acestor trupe din Transnistria?
Iurie Reniţă: Trebuie identificată o soluţie, evident, dar soluţia cea mai bună pe care noi am insistat şi insistăm în continuare, este înlocuirea actualelor forţe din regiunea Transnistreană cu o misiune civilă internaţională, poliţienească, fără armament, fără tancuri, fără blindate, fiindcă conflictul a fost stopat, slavă Domnului, din '92. De atunci, slavă Domnului, nu avem conflict şi suntem capabili şi suficient de responsabili de a menţine o stare, şi am demonstrat-o, o stare normală, de încredere, între cele două maluri ale Nistrului. De aceea, trebuie identificată soluţia şi de procedat pe formula respectivă. Deci, ar fi posibilă la un moment dat o astfel de negociere până când...evident, trebuie o soluţie în contextul actual. Indiferent de situaţii, de conjuncturi, cât de conflictuale n-ar fi ele, evident că dialogul este opţiunea cea mai bună decât lipsa lui.
România a fost partenerul constant al Republicii Moldova în drumul ei spre Uniunea Europeană. Chiar dacă multe voci continuă să ceară unirea țării cu România, moldovenii sunt mai degrabă atrași de o identitate proprie.
Cristina Cileacu: Ce aşteptări are Republica Moldova de la România?
Iurie Reniţă: Să continuăm în aceeaşi manieră în care în ultimii ani de zile am reuşit să implementăm proiectele de anvergură. Mă refer aici la susţinerea fermă, cum a fost şi până în prezent, a procesului de integrare europeană. Acestea sunt priorităţile care stau pe agenda bilaterală. Susţinerea necondiţionată şi consistentă a Republicii Moldova în parcursul european şi implementarea proiectelor energetice.
Cristina Cileacu: Cât de posibilă este unirea Basarabiei cu România?
Iurie Reniţă: Sincer, la acest subiect trebuie să recunosc că am fost întrebat de foarte multe ori aici, la Bucureşti. Dincolo de contextul firesc al acestei întrebări, vreau să vă zic că noi suntem chiar foarte uniţi. Uitaţi: şi lingvistic, şi cultural, mai recent, şi comercial şi economic. Vedeţi, există o apropiere şi ziceam, apropierea de România înseamnă apropierea de UE. Fiindcă România este parte integrantă a UE.
Cristina Cileacu: Dar, poporul din Republica Moldova îşi doreşte să facă parte din România sau preferă o identitate mai degrabă proprie?
Iurie Reniţă: Vedeţi, sunt mai multe opţiuni. Trebuie să pornim de la realităţi. Între dorinţă şi realităţi este o diferenţă şi o discrepanţă mare. Haideţi să pornim de la realităţi. Să ne axăm pe proiectele la care am făcut referire, să consolidăm Republica Moldova, să-i conferim multă credibilitate şi eligibilitate pentru procesul de integrare europeană. În prezent, pe agenda politică bilaterală, agreată atât de Chişinău, cât şi de Bucureşti, nu există un asemenea subiect.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
