De obicei,acest gen de transformare este cerut de Banca Naţională a României pentru întărirea băncilor din România în relaţia cu acţionarii lor de peste hotare.
Însă cei de la Piraeus au negat că decizia ar fi fost cerută de BNR şi spun că împrumutul a fost transformat chiar la cererea băncii-mamă din Grecia, care vrea să îşi consolideze subsidiara din România.
Comparând datele din ultimii doi ani, cei de la Bancherul.ro spun că din 2013 până în prezent, linia de finanţare a Piraeus Grecia faţă de subsidiara românească a fost redusă cu 54 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă lichiditate mai mică la dispoziţia Piraeus România.
Însă cei mai mulţi bani veniţi din Grecia în sistemul bancar românesc sunt sub forma depozitelor instituite de băncile-mamă.
Potrivit datelor strânse de bancherul.ro, Piraeus Grecia a depus la Piraeus România 650 de milioane de euro.Dacă grecii decid să îşi repatrieze aceşti bani, ar fi un şoc.
Însă unul peste care Piraeus poate trece, potrivit oficialilor BNR. Potrivit acestora, băncile greceşti din România au suficiente lichidităţi, iar băncile-mamă îşi pot retrage banii doar respectând termenele stabilite iniţial.
În plus, băncile elene din ţara noastră au suficiente garanţii cât să poată atrage, la nevoie, lichidităţi suplimentare de la Banca Naţională.