Economiştii s-au împărţit în două tabere în privinţa ieşirii Greciei din zona euro. Pe de-o parte sunt laureaţii Nobel, Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, care cred că despărţirea de moneda comună ar putea fi cea mai bună şansă a ţării de a-şi reînvia economia. Pe de altă parte, profesorii de economie de la universităţile greceşti au avertizat că, dacă Atena va ieşi din uniunea monetară, consecinţele în plan economic, social şi politic ar fi dezastruoase.
„Mi-e teamă că grecii vor muri de foame, că ăsta va fi sfârşitul nostru. Iar cărţile de istorie vor consemna că, odinioară, această ţară a fost locuită de greci”, cred grecii.
Există, totuşi, o problemă, dacă acest scenariu pesimist prinde contur. Nimeni nu ştie cum anume s-ar realiza ieşirea Greciei din zona euro, fiindcă nu există o bază legală în acest sens. Potrivit analiştilor citaţi de publicaţia economică IB Times, Atena nu poate fi expulzată tehnic din Eurogrup. Fie va fi un proces în mai multe etape, fie unul ad-hoc, sub presiunea Băncii Centrale Europene.
„Dacă nu le place de noi, ne pot da afară. Ţara trece printr-o situaţie foarte grea, nu mai sunt bani...ce putem face noi?”, spun oamenii.
Dacă, într-adevăr, Banca Centrală Europeană opreşte fondul de urgenţă, sistemul bancar elen s-ar prăbuşi. Cel puţin aşa susţin analiştii publicaţiei Slate, care cred că grecii ar fi obligaţi să treacă la drahmă. După emiterea noii monede, Grecia ar imprima drahme în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. 260 de miliarde vor intra în conturile Băncii Centrale Europene şi FMI, iar restul de 40 de miliarde de dolari va fi folosit pentru recapitalizarea băncilor şi, implicit, redeschiderea lor.
Sunt şi alte scenarii pesimiste. Ieşirea Greciei din zona euro ar însemna că datoriile Atenei vor fi absorbite de statele din zona euro, iar efectele s-ar vedea pe termen lung. Până în 2020 ar fi date peste cap afaceri de până la 1.400 de miliarde de dolari în întreaga lume, arată un studiu realizat de o firmă juridică.