GREXIT. Criza elenă amintește de cea din Argentina

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În 2001, după patru ani de recesiune, măsuri dure de austeritate şi mai multe împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional, Argentina se afunda în cea mai gravă criză economică din istoria sa. FMI a decis să nu mai ajute statul sud-american, iar guvernul de atunci nu a mai putut susţine rata de schimb între peso şi dolar, fixată artificial pentru a ţine sub control inflaţia. De frică, oamenii şi companiile au scos din Argentina peste 200 de miliarde de dolari. Atunci, preşedintele Fernando de la Rua a decis limitarea la 250 de pesos, aproximativ 40 de euro, pe săptămână a retragerilor din bănci. Decizia a scos mii de oameni în stradă.

Mişcările populare l-au determinat pe preşedinte să fugă de la palat cu elicopterul, iar la conducerea Argentinei s-au perindat patru lideri în două săptămâni. Ultimul dintre ei a decis renunţarea la rata fixă de schimb peso-dolar, ceea ce a provocat devalorizarea cu 300% a monedei argentinene.

La câteva luni de la prăbuşirea economică, 50% din populaţia Argentinei se afla sub pragul sărăciei. Disperaţi, oamenii au început să jefuiască magazinele pentru a face rost de alimente şi lucruri de primă necesitate.

În 2003, economia Argentinei a început să-şi revină după renunţarea la politicile fiscale şi monetare care anihilau creşterea. Iar în 2006, guvernul de la Buenos Aires a renunţat la colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional. După ce a refuzat să mai aplice politicile FMI, economia a început să se redreseze, iar ţara a cunoscut cea mai rapidă creştere economică din emisfera vestică.

Cristina Kirchner, preşedintele Argentinei: A fost groaznic, groaznic. FMI a recomandat un val de privatizări, abţinerea statului de a interveni în piaţă, pentru că piaţa putea rezolva orice, fixarea cursului la 1 peso pentru 1 dolar. Pentru a menţine această ficţiune, ţara a îndurat o situaţie economică brutală. Deficitul a ajuns la 160% din PIB, 25% din oameni erau şomeri, 56% săraci.

Argentina are în prezent o datorie de 1,33 de miliarde de dolari.