Grecia. Structura unei economii fragile
Cu un produs intern brut de 179 de miliarde de euro în 2014 - cu un sfert mai mic faţă de perioada sa de vârf -, Grecia are o economie construită mult în jurul serviciilor, cu un punct central în turism. Serviciile generează peste jumătate din valoarea adăugată, iar turismul singur, cu 29 de miliarde de euro, este responsabil pentru 17% din produsul intern brut. Construcţiile, industria sau transporturile generează destul de puţin. Agricultura este şi ea slab reprezentată, cu toate că există imaginea unei ţări cu o producţie agricolă consistentă.
Şi, la fel, contrar unei opinii nefundamentate, grecii muncesc. O populaţie la jumătatea celei a României generează un PIB cu un sfert mai mare, chiar într-o perioadă de recesiune cumplită. Jumătate din populaţia Greciei lucrează, sub diverse forme. 31% dintre greci sunt angajaţi. Un sfert lucrează în privat, iar 6% în sectorul de stat. Există o categorie destul de largă de liber profesionişti, aproape 17% din populaţia totală. În această clasă intră de la avocaţi şi medici până la artişti.
Şomajul a făcut ravagii şi, în acest moment, unul din zece greci nu are de lucru. Rata şomajului este de 25%, iar acest procent este calculat din forţa de muncă activă.
Grecia are 2,65 de milioane de pensionari. Îngrijorător este că populaţia îmbătrâneşte accentuat. Se estimează că, în 25 de ani, jumătate din populaţia Greciei va avea peste 65 de ani.
Pe lângă cheltuielile cu pensiile, asupra bugetului elen apasă şi salariile din sistemul public. Există 655.000 de angajaţi la stat. Raportat la populaţie, Grecia are doar puţin mai mulţi bugetari decât România. Însă a ajuns la acest nivel după câţiva ani de restructurări. Înainte de criză existau în jur de un milion de salariaţi ai sistemului public. S-au făcut concedieri şi pensionări anticipate în mai multe valuri.
Factura statului a fost redusă. În anul 2009, cheltuielile statului cu angajații săi se ridicau la 24,5 miliarde de euro. Anul trecut au scăzut la 16 miliarde de euro.
În sistemul grecesc atrage atenţia ponderea mare a liber profesioniştilor. Reprezintă aproape o treime din forţa de muncă activă a ţării, de şase milioane de persoane. La nivel european media este de 11%. E o categorie de lucrători cu un statut special şi care se bucură de o libertate mai mare, aşa cum indică denumirea. Inclusiv libertatea de a evita taxele.
Un studiu făcut de câţiva experţi de la Atena asupra liber profesioniştilor a scos la iveală câteva amănunte foarte interesante. Au pornit cercetarea de la date despre datoriile la bancă ale acestei categorii. Au descoperit că ratele la bancă trec mult peste 100% din venitul declarat. Şi sunt buni platnici, iar sarcina financiară de fapt este aceeaşi. Practic şi băncile acceptă să treacă peste normele de prudenţialitate pentru că ştiu că venitul real al liber profesioniştilor este mult peste cel raportat la Fisc.
Autorii studiului au tras concluzia după compararea şi compilarea mai multor date că numai în 2009, liber profesioniştii au evitat taxe de 28 de miliarde de euro. Era o sumă care ar fi acoperit o treime din deficitul bugetar al ţării de la acel moment.
Există goluri legislative mari, dar pe de altă parte e o categorie socială protejată. Avocaţii, cam pe toate meridianele, inclusiv în Grecia sau în România, tind să devină politicieni şi nu uită de unde au plecat.
Evaziunea este marea problemă a Greciei. Statul pierde 25% din PIB din neplata taxelor. Iar marea evaziune este protejată politic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
