Potrivit presei, decizia oficialilor de la Berlin a fost anunţată ieri, însă aceasta este aplicată, discret, de mai mult timp. Potrivit oficialilor europeni, gestul Germaniei demonstrează că statele aflate la frontiera externă a Uniunii, cum sunt Italia, Grecia sau Ungaria, nu pot fi lăsate singure în faţa fluxului de imigranţi.
„Occidentul a contribuit, într-o oarecare măsură, la această situaţie, este clar că mai târziu sau mai devreme ar fi venit această măsură. Există o parte a populaţiei care este nemulţumită, dar marea majoritate a populaţiei germane, precum şi elita politică salută această decizie de a acorda azil necondiţionat pentru sirieni. Sunt iniţiative pentru refugiaţi de a-i caza, de exemplu, în apartamente private, la familii. Eu sper ca ţara noastră să nu mai ajungă în situaţia din anii `91-92, când au fost incendiate cămine”, spune Keno Verseck, jurnalist din Germania.
„Ţările vecine Siriei au primit până acum patru milioane de solicitanţi de azil, de persoane dislocate. Acolo, capacităţile sunt pline până la refuz. Asta fiind şi una din cauzele pentru care o bună parte din aceste populaţii migrante se îndreaptă către Europa Occidentală”, spune și Laurenţiu Ciobănică, şeful misiunii din Irlanda a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.
„În mod clar, trebuie un efort mult mai mare. Trebuie capacităţi de recepţie de urgenţă mult mai mari şi trebuie găsită o nouă casă, o nouă locuinţă pentru toţi aceşti oameni, fie că este vorba de tabere de refugiaţi improvizate sau structuri pe termen mai lung. Dar cale înapoi nu există pentru aceşti oameni. Nu există un sfârşit previzibil. Deocamdată, cifra de 3.000 de oameni pe zi rămâne în continuare de mare actualitate. S-ar putea chiar să crească”, adaugă Laurenţiu Ciobănică.