EXODUL REFUGIAȚILOR. O uniune cu 28 de păreri
Reperul demografic este principalul motiv invocat de specialişti pentru deschiderea Germaniei faţă de fluxul de imigranţi. Puternica tendinţă de îmbătrânire a populaţiei germane pune sub semnul întrebării sustenabilitatea generosului sistem de asigurări sociale. În prezent, trei angajaţi contribuie la veniturile unui singur pensionar, dar în 45 de ani, raportul va fi mai mic de doi la unu. Cu alte cuvinte, Germania are nevoie de forţă de muncă tânără şi calificată pentru a susţine motorul economic al Uniunii Economice.
„Este important nu doar ca imigranţii să primească rezidenţă, ci să fie îndrumaţi şi către găsirea unui loc de muncă”, a precizat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Pentru a facilita procesul de integrare, în Berlin au fost iniţiate programe speciale pentru copii.
Suedia este un alt model de ospitalitate europeană. Legislaţia permite integrarea rapidă a refugiaţilor sirieni. Aceştia primesc drept de rezidenţă şi au acces imediat la piaţa muncii. De altfel, conform celui mai recent Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii iulie, suedezii sunt cei mai deschişi primirii imigranţilor veniţi din afara Uniunii Europene. 66% s-au declarat în favoarea găzduirii lor. Sunt urmaţi în statistici de români, irlandezi şi de spanioli, croaţi şi luxemburghezi. Sosirea unor străini din afara UE este văzută negativ de cehi, greci, letoni şi slovaci.
Atitudinea europenilor faţă de migraţia din afara UE
Pozitivă
Suedia - 66%
România - 48%
Irlanda - 47%
Spania, Croaţia, Luxemburg - 45%
Negativă
Cehia - 81%
Grecia, Letonia - 78%
Slovacia - 77%
sursa: Eurostat, iulie 2015
În general, atitudinea negativă este manifestată în ţările din fostul spaţiu sovietic, care s-au alăturat Uniunii Europene în ultimele valuri de aderare. Deşi au făcut eforturi deosebite pentru a se ridica la standardele occidentale, nivelul de trai a rămas cu mult în urma partenerilor din vest. Motivele invocate ţin de condiţiile de integrare a unei populaţii care a trăit după alte norme socio-morale şi religioase, în condiţiile în care în estul continentului există şi acum tensiuni interetnice latente. Dacă în Germania, Franţa, Austria sau Olanda există deja comunităţi importante de musulmani, în Ungaria, Slovacia, Cehia sau Polonia numărul lor reprezintă mai puţin de 0,1% din populaţie.
Populaţia musulmană în Europa, ianuarie 2015
Germania - 4.760.000
Franţa - 4.710.000
Marea Britanie - 2.960.000
Polonia - 31.000
Cehia - 19.000
Slovacia - 10.000
Ungaria - 5.500
sursa: Institutul PEW
Viktor Orban, premierul Ungariei a declarat că „dacă cetăţenii maghiari consideră că situaţia este perfectă exact cum este acum, nimeni nu are dreptul să ne spună să ne schimbăm obiceiurile şi să convieţuim cu o comunitate de musulmani în creştere.”
Fără a o recunoaşte public, est-europenii manifestă şi un egoism economic. Se tem că străinii vor pune presiune pe piaţa muncii, pe sistemul fragil de protecţie socială şi că într-un final vor aduce propriul stil de viaţă din Orientul Mijlociu. Preşedintele Comisiei Europene respinge aceste argumente și amintește ţărilor care se opun cotelor de refugiaţi că la un moment dat în istorie au fost în situaţia de a migra dintr-o parte în alta a continentului.
„Când aveam şase ani, se întâmpla în 1960, l-am întrebat pe tatăl meu cine sunt oamenii care s-au mutat lângă noi de câteva săptămâni. Nici nu le remarcasem prezenţa mai devreme. Şi mi-a răspuns că sunt maghiari. Veniseră în Luxemburg din 1956. Au venit şi cehi, şi slovaci chiar în cartierul în care locuiam. Noi i-am acceptat!”, a povestit Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
