EXCLUSIV. Mohammad Shtayyeh, negociator palestinian: Dacă Netanyahu nu ascultă, România, UE, SUA ar trebui să facă altceva
Oficialul palestinian i-a acordat un interviu în exclusivitate lui Balazs Barabas, realizatorul emisiunii „Pașaport diplomatic” de la Digi24:
Cum devine cineva negociator?
Negocierile nu au nimic de a face cu „cât de deştept eşti”. Este important, dar negocierile nu au prea mult de a face cu a spune sau a nu spune ceva logic, este important, dar nu prea contează. Sunt două lucruri care sunt importante la masa negocierilor: puterea şi interesul. Deci negociezi câtă putere ai „pe masă”, asta este important şi să încerci să convingi cealaltă parte că există un interes comun. Ceea ce facem aici este o situaţie din care fiecare are de câştigat. Nu sunt aici să te fac să pierzi şi nici nu sunt aici să pierd. Deci hai să găsim cea mai bună afacere pentru amândoi, care bineînţeles nu va fi la fel de bună pentru fiecare dintre noi.
Şi un alt element important este că ai nevoie de un broker cinstit.
Şi poate, mai important decât toate acestea este faptul că negocierile şi pacea, în general, sunt chestiuni de intenţie. Ai intenţii bune, chiar vrei să ajungi la o înţelegere sau eşti acolo ca să nu fii acuzat că sabotezi procesul şi aşa mai departe. Acestea fac împreună un pachet al lucrurilor de care ai nevoie ca să devii negociator. Acestea sunt principii generale.
Puteţi să ilustraţi aceste principii cu exemple dintr-o negociere pe care aţi avut-o, un rezultat important pe care l-aţi obţinut cu partenerii israelieni, deci cum puteţi exemplifica aceste principii într-o negociere?
Când Yitzhak Rabin era prim-ministru în Israel, Rabin vroia să facă pace cu noi, avea toate intenţiile bune şi a creat încrederea reciprocă fără prea mult ajutor extern. I-am avut pe norvegienii care au mediat acordul de la Oslo. Dar, de la asasinarea lui Rabin, lucrurile s-au schimbat total. Astăzi, avem un termen-limită, adică nouă luni. Astăzi avem şi un broker, care este John Kerry, ştim de asemenea că SUA are o relaţie strategică cu Israelul şi ştim şi că guvernul israelian spune zilnic: nu ne vom retrage din teritoriile palestiniene, Ierusalimul este al nostru, nu le acordăm dreptul de reîntoarcere refugiaţilor. Toate aceste declaraţii îmi spun mie că israelienii nu au intenţii bune, nu sunt serioşi în ceea ce priveşte negocierile.
Apoi, ajungem la măsurile de construire a încrederii. Ce face astăzi guvernul israelian este să distrugă aceste măsuri de încredere, în loc să le construiască. Să vă dau exemple. De când am început acest proces, 31 de palestinieni au fost ucişi, 216 case au fost distruşi, 500 de palestinieni au rămas pe drumuri, şi 516 palestinieni au fost arestaţi, de când am început acest proces, din 29 iulie 2013 până astăzi. Şi ce este şi mai important este faptul că Israelul a anunţat licitaţii pentru costruirea a 7,622 de case pentru colonişti. Unde sunt măsurile de consolidare a încrederii?Dar în cazul Israelului, credeţi-mă, ceea ce spun în camera de negociere este uneori mai complicat decât ceea ce spun presei. Deci situaţia, după părerea mea, este foarte dificilă. Când mergi la negocieri încerci să „îngustezi” distanţele, iar intermediarul, când simte că a mai rămas un metru între cele două „distanţe”, construieşte un pod. Se numeşte „bridge proposal” (propuneri de legătură), pentru a apropia părţile. Ce se întâmplă între noi şi israelieni astăzi este că noi începem dintr-un punct şi distanţa se măreşte, în loc să se îngusteze, din cauza a ceea ce spun israelienii, din cauza noilor cereri pe care le au. De exemplu, ca să vă dau un exemplu. Nu a fost niciodată o problemă de negociat statul evreiesc. Nu este ceva de negociat. Problemele care sunt de negociat sunt: Ierusalimul, refugiaţii, graniţele, securitatea, coloniile evreieşti şi prizonierii. Apoi israelienii au venit cu această condiţie, ca noi să recunoaştem statul evreiesc.
Dar nu a fost acest lucru recunoscut prin pactul de la Oslo, deja?
Bravo! Pentru că noi, deja pe 9 septembrie 1993 a fost un schimb de scrisori de recunoaştere, între Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat, deci recunoaşterea a fost deja făcută. Deci, de ce aduci în discuţie chestiunea statului evreiesc, din nou, acum? Pentru că israelienii vor să regleze cu noi trei „conturi”: contul viitor, contul curent şi contul istoric.
Ce este contul viitor? Dacă noi acceptăm că Israelul este un stat pentru evrei, noi spunem sau israelienii ne vor spune: vreţi drepturi pentru refugiaţi? Ahmad Mahmoud nu se poate întoarce, pentru că acesta este un stat al evreilor, iar Edmond George nu se poate întoarce, pentru că este un stat al evreilor. Asta în primul rând.
În al doilea rând, sunt astăzi 1,7 milioane de palestinieni care locuiesc în Israel, sunt acolo de dinainte de crearea statului Israel. Locuiesc în Nazaret, în Haifa, în Jaffa, peste tot. Şi israelienii le vor spune: ce te consideri? Palestinian? Ok, ia-ţi bagajul şi du-te în statul palestinian.
Şi al treilea lucru important este contul istoric. Israelienii vor să recunoaştem discursul evreiesc despre Palestina şi să negăm complet discursul musulman şi creştin despre Palestina, lucru pe care nu îl vom face niciodată. Problema aici nu este despre ceea ce cred eu sau tu, problema aici este una politică. Avem nevoie să rezolvăm lucrurile pe plan politic, nu pe plan religios. Acesta este ceea ce spunem noi. Deci situaţia se complică, dacă aduci mereu noi probleme la masa de negociere, înseamnă că nu eşti serios.
De asemenea, Israelul a semnat o înţelegere cu Iordania, cu Egiptul. De ce nu ceri şi Egiptului să recunoască Israelul ca şi stat evreiesc? De ce nu îi ceri României să recunoască Israelul ca şi stat evreiesc? De ce nu îi scrii o scrisoare lui Ban Ki-moon şi spune-i, dragă domnule Secretar General, de acum, numele statului Israel este Statul Evreiesc bla, bla, bla. Numeşte-te cum vrei, dar de ce le ceri doar palestinienilor să recunoască Israelul ca stat evreiesc? Pentru că Israelul vrea să-şi îndeplinească ţeluri politice prin această recunoaştere.
Aţi spus că un element important al negocierii este mediatorul. Ce poate face de exemplu John Kerry, şi nu puteţi face singuri? Dacă nu este dorinţă de pace, fie din partea israelienilor, fie din partea palestinienilor, pentru că nu suntem aici să facem dreptate, ce poate face John Kerry să apropie cele două părţi?
Foarte bine, o întrebare foarte importantă. În primul rând, un mediator trebuie să cunoască faptele foarte bine. Şi cred că John Kerry cunoaşte foarte bine faptele. Care sunt faptele? Faptele sunt că Palestina a acceptat să stabilească un stat palestinian numai pe 22% din teritoriul care era Palestina. Deci, Cisiordania şi Gaza reprezintă 22% din Palestina istorică.
Vorbiţi despre graniţele din 1967?
Da, vorbesc despre graniţele din 1967, care reprezintă doar 22% din totalul ariei, ceea ce este un compromis istoric incredibil de mare pe care Palestina l-a făcut. Acesta este unul. Secretarul de stat Kerry ştie acest lucru foarte bine. Secretarul Kerry ştie, de asemenea, că dată fiind relaţia strategică cu Israelul, trebuie să aibă atuuri pentru israelieni. Ştiţi ce îi spune Netanyahu secretarului de stat Kerry, dacă vreţi ca Iranul să renunţe la armele nucleare, menţineţi presiunile, menţineţi sancţiunile, păstraţi asta, păstraţi cealaltă.
Pe de altă parte, şi eu îi spun secretarului de stat Kerry, dacă vreţi ca Netanyahu să facă ceva, trebuie să faceţi nişte presiuni, pentru că datorită relaţiilor unice şi speciale cu Israelul, SUA sunt singura parte care poate face ca Israelul să rezolve ceva. Nu Europa, nimeni altcineva.
Preşedintele României va fi aici în scurt timp. Ce credeţi că poate face el? Credeţi că va încerca să medieze între cele două părţi?
România în mod particular a avut bune relaţii cu ambele părţi şi cu palestinienii şi cu israelienii şi salutăm vizita preşedintelui României, sperăm că va da o mână de ajutor serioasă şi îl va sfătui pe Netanyahu să nu piardă un moment istoric, că nu este bună construcţia de colonii.
România este parte a UE care implementează prevederile europene care au început de la 1 ianuarie, legate de colonii, şi cred că tot acest efort este important pentru a nu ajunge la 29 aprilie 2014 fără o înţelegere. Cred că vizita lui este la timpul potrivit, are o importanţă crucială, România pentru noi a fost un prieten istoric, ieri, astazi şi mâine şi apreciem de asemenea tot ceea ce face România în cadrul Uniunii Europene pentru a ajuta Palestina. Rugaţi-l să îl sfătuiască pe Netanyahu să nu rateze acest moment. Rugaţi-l să îl sfătuiască pe Netanyahu să nu permită ca Israelul să devină un stat cu politică de Apartheid. Rugaţi-l să îi spună lui Netanyahu să pună capăt ultimei ocupaţii de pe pământ. Ocupaţia israeliană asupra poporului palestinian este ultima ocupaţie străină din lume.
Credeţi că va asculta?
Cred că dacă Netanyahu nu va asculta, România, Europa, SUA, ar trebui să facă altceva.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
