Este posibilă o armată a UE? Răspunsul vicepreședintelui German Marshall Fund
Europa este sub spectrul divizării. Liderii care sunt pe val acum sunt mai preocupați de afirmarea singulară a țărilor lor decât de păstrarea unității blocului comunitar. Politicienii care încă mai conduc Uniunea Europeană încearcă să vină cu argumente în plus pentru păstrarea ei. Unul dintre ele este proiectul unei armate europene, dar nu a uneia independente de NATO. Este posibilă crearea unei armate UE care să fie complementară cu Alianța Nord-Atlantică? La această întrebare a răspuns Ivan Vejvoda, vicepreședintele German Marshall Fund din Statele Unite, într-un interviu pentru Pașaport Diplomatic.
Winston Churchill a propus încă din 1950, „o armată comună care să servească mai bine scopul Europe democrate", a fost preluată de un premier francez din epocă, dar a fost respinsă atunci de parlamentul de la Paris.
Ivan Vejvoda crede că acum America este mult mai deschisă față de ideea unei armate a blocului comunitar european având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii ani, respectiv agresiunea rusă în Ucraina.
„Ideea unei armate europene nu este nouă. Există de mult, din anii 1950. Cam cu opt ani în urmă a apărut o nouă idee. La data aceea SUA nu era încântată de ea, considerau că era în contradicţie cu NATO şi că nu era nevoie de o dublare. Dar lucrurile s-au schimbat. SUA sunt mult mai deschisă acum faţă de această idee, văd o complementaritate. Cred că ideea care a apărut, în condiţiile date, cu tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, agresiunea rusă în Ucraina, toţi aceşti factori cred că au făcut ca liderii europeni să propună această idee.
Şi cred că aici este vorba de mai mult decât crearea unei armate europene în sine, ceea ce NATO numeşte „retrage şi împarte". Este vorba de creşterea eficienţei în ce priveşte capacitatea de apărare a fiecărei ţări, crearea de centre de operaţiuni comune şi de a ajunge unde Europa este deja separat în fiecare ţară, prin contribuţia la eforturile de securitate şi apărare în diferite zone de criză din lume. Deci eu aş spune că evident, toate acestea vor lua ceva timp, dar sunt văzute în mod pozitiv printre ţările occidentale iar faptul că ţări ca cele din grupul de la Visegrad alimentează această idee, arată angajamentul pe lîngă occident, în ciuda anumitor factori.
Cred că alte ţări, în speţă Germania care îşi revizuiesc bugetele şi măresc cheltuielile de apărare, deci toate acestea arată o creştere a conştientizării că Europa trebuie să depună un efort mai mare pe planul apărării şi securităţii”, a spus vicepreședintele German Marshall Fund.
Chiar dacă subiectul nu mai este în topul știrilor din jurnalele de televiziune și din paginile de ziar, problema refugiaților și a migranților din Orient care ajung ilegal în Europa, este la fel de gravă. În ciuda gardurilor ridicate de anumite state, migrația ilegală există. Fluxul celor care ajung pe continentul nostru are o intensitate mai scăzută, dar rămâne constant. Sunt multe locuri în țări europene unde migranții sunt pur și simplu blocați în tabere improvizate. Ei știu doar că vor să ajungă în vest, iar vestul știe că nu vrea să îi mai primească. Până acum statele europene nu au venit cu soluții concrete pentru a ieși din acest impas. De asemenea, UE întârzie cu soluțiile și pentru conflictul din Siria. De ce se întâmplă astfel?
„Cred că are legătură cu evoluţiile de după Al Doilea Război Mondial când catastrofa uriaşă care ne-a lovit ne-a făcut să înţelegem că Europa trebuie să găsească o cale de a evita să intre în război cu sine însăşi. Apoi a venit „umbrela" americană, dacă simplificăm lucrurile pe planul securităţii şi apărării. Deci altcineva a preluat această sarcină iar Europa a primit timp suficient să îşi formeze instituţiile care să gestioneze chestiunile sociale, economice, de politică internă care au dus la acest succes de care vorbea de curând John Kerry la un eveniment German Marshall Fund la Bruxelles, unde a spus că SUA crede în proiectul european şi poate şi noi europenii ar trebui să credem în el, şi să vedem în el succesul care este şi nu să ne blocăm în criza care există.
Lumea este în schimbare şi cei 25 de ani care au trecut de la căderea zidului de la Berlin au fost o perioadă senină iar acum „ne-am întors la istorie". Asta înseamnă că Europa nu mai poate funcţiona aşa cum a făcut-o cu această „umbrelă" americană, lucru care era de la sine înţeles. Lumea este foarte complexă, sunt multe provocări. Aţi menţionat migraţia care este una imensă, există 65 de milioane de refugiaţi în toată lumea conform datelor ONU, dar evident noi în Europa ne uităm la cei din Orientul Mijlociu.
Aceasta înseamnă că Europa trebuie să găsească rapid soluţii la cum să gestioneze cererile de azil, dar şi migranţii economici. Ceea ce necesită revizuirea reglementărilor de la Dublin, a securităţii graniţelor şi vedem că forţele NATO au fost amplasate la graniţele Europei ca să gestioneze această problemă. Dar ca să ne reîntoarcem la problema apărării, Europa trebuie să se gândească mai aplicat la acest lucru având în vedere aceşti factori. Toate acestea nu sunt priorităţi contradictorii, cred că sunt legate foarte strâns între ele”, a spus Ivan Vejvoda.
Ceea ce a început ca un pariu politic pentru fostul premier britanic, David Cameron, s-a transformat într-o realitate neplăcută. Brexit este o bătaie de cap pentru toată lumea, dar și o dovadă a distanței dintre lumea politicienilor și popor. Ce s-a întâmplat în Marea Britanie a fost un impuls pentru liderii europeni care își pun în sfârșit problema reformei Uniunii. Iar ca să facă îmbunătățiri, Europa are nevoie de o listă cu problemele reale pe care le are de rezolvat.
Jean Claude Juncker a cerut liderilor europeni să se gândească la trei direcţii principale de a reforma UE. Ivan Vejvoda crede că una dintre direcții ar trebui să fie reducerea șomajului în rândul tinerilor.
„Dacă vreţi, cred că ar trebui să avem o abordare politico-filosofică a problemei. Trebuie să plecăm de la ce avem. Cred că ne-am complăcut în faptul că am trăit 60-70 de ani în pace şi tratăm pacea ca pe ceva firesc. Uniunea Europeană este fundamental un proiect pentru menţinerea păcii. Apoi, este despre instituţiile care susţin un proces în care conflictul este necesar, dar trebuie să aibă loc în instituţii în care conflictele sunt mediate şi se ajunge la compromis şi rezultate. Aceasta este modalitatea prin care am evitat războiul în Europa. Şi cred că am uitat acest lucru. Din motive evidente generaţiile tinere nu ştiu ce este războiul, dar din păcate l-am văzut în fosta mea ţară Iugoslavia care a dispărut chiar în faţa noastră, acum sunt șapte ţări. Ceea ce Rusia a făcut în Ucraina... răul se poate întoarce în istoria Europei. Iar cu ascensiunea mişcărilor populiste, cu incertitudinile resimţite de oameni în viaţa de zi cu zi: dacă azi am un loc de muncă, oare îl mai am şi mâine, dacă nu am un loc de muncă, oare voi mai avea vreodată, iar creşterile economice nu sunt prea promiţătoare. Şi bineînţeles revoluţia tehnologică, prin care se pot înlocui oamenii cu roboţi în mai multe domenii.
Deci cred că în ce priveşte acest lucru, cred că abordarea problemei şomajului în rândul tinerilor este probabil una din problemele centrale. Sau dintr-un alt punct de vedere, cum readucem siguranţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor. De asta avem mişcări antiglobalizare, aici văd oamenii problema, în faptul că locurile de muncă s-au dus în Asia, unele în America de Sud sau în Africa. Iar liderii politici nu au fost capabili să ofere soluţii la această necesitate de bază, sunt realeşi la fiecare patru ani. Dar a venit momentul în care oamenii spun: nu vă ţineţi de promisiuni. Deci problema este cum readucem încrederea în sens larg, în procesele politice, în lideri. Trebuie să se consulte şi să găsească împreună soluţii pentru că ceea ce numim re-naţionalizare sau o închistare sau aşa cum spun brexit-erii, „să reluăm controlul", este o pură iluzie.
O ţară nu poate exista singură, ca o insulă, pentru că pur şi simplu se va produce o implozie sau o slăbire. Este o iluzie că dacă vom fi complet suverani - şi aici ne întoarcem din nou la proiectul european şi la părinţii fondatori ai UE - avem nevoie să ne punem la comun suveranitatea, nu să renunţăm complet la ea. Dar împreună suntem mai puternici şi putem să înfruntăm provocările împreună. Deci cred că acesta ar fi al doilea aspect care s-ar lega şi de chestiunea locurilor de muncă. Trebuie să ne reîntoarcem la principiile de bază.
Apoi, în al treilea rând, trebuie să cooperăm cu alţii din lume, oricine ar fi ei. Trebuie să ţinem viu dialogul. Sunt diferenţe, vor exista diferenţe de opinii chiar mari în lume, dar dacă luăm doar chestiunea Chinei, China alimentează creşterea din lume astăzi. Nu cea din Europa, de 1-2% sau a Germaniei, care este motorul Europei. Evident, şi comerţul ne cuplează foarte puternic. Lumea este foarte complexă, cred că UE se va descurca, la fel şi zona euro, dar va fi nevoie ca fiecare să îşi suflece mânecile, liderii şi populaţia deopotrivă”, a conchis vicepreședintele German Marshall Fund din SUA.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
