Epurare etnică în secolul XXI. Sate întregi au fost arse în țara condusă de o laureată a Premiului Nobel pentru pace
O catastrofă umanitară este în desfăşurare în Myanmar, a atras atenţia secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aproape 400.000 de localnici trăiesc în tabere improvizate în ţara vecină Bangladesh. Ei fac parte dintr-o minoritate etnică împotriva căreia armata a declanşat represalii sângeroase luna trecută: sate întregi au fost arse.
„Epurare etnică”. Este termenul folosit de Naţiunile Unite pentru a descrie represiunea armatei din Myanmar asupra etnicilor rohingya.
„Când o treime din populaţia rohingya a fost nevoită să fugă din ţară, puteţi găsi un cuvânt mai bun pentru a descrie ce se întâmplă? Suferinţele, neglijate zeci de ani, au depășit acum granițele Myanmarului, destabilizând regiunea. Situația umanitară este acum catastrofală”, a avertizat secretarul general al Onu, Antonio Guterres.
Etnicii rohingya trăiesc de sute de ani pe coasta de est a Myanmarului, dar nu sunt recunoscuţi ca cetăţeni ai acestui stat.
Violenţele au început luna trecută, după ce militanţi rohingya au atacat 30 de posturi de poliţie şi o tabără a armatei. A urmat o contraofensivă militară copleşitoare.
Aproape 400.000 de oameni trăiesc în taberele de refugiaţi din Bangladesh.
„Ne-am început drumul acum opt zile, la 6 dimineaţa. În prima zi am trecut trei dealuri. Mi s-au infectat degetele pe drum. Ne-a luat opt zile să străbatem dealurile mari şi jungla şi să ajungem aici. Nu aveam mâncare, aveam doar nişte orez pentru copii. Când treci dealurile nu ai cum să găteşti. Era prea multă suferinţă acolo”, a povestit Manjurul Alam, refugiat rohingya.
Au scăpat de represaliile armatei, dar în tabere nu au minime condiţii sanitare.
„Sunt foarte îngrijorat pentru copii, că se pot îmbolnăvi, pot face o infecţie, pentru că nu avem apă curată. Nu avem ingienă, nu avem toalete”, spune Noor Muhamad, un alt refugiat.
La conducerea guvernului din Myanmar este, de facto, laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi. Ea este criticată pentru faptul că NU a împiedicat violenţele comise de armată. Violențele împotriva musulmanilor rohingya din Myanmar marchează „moartea premiului Nobel pentru Pace”, a declarat liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, acuzând-o în mod direct pe lidera birmană Aung San Suu Kyi, care a primit acest premiu în 1991.
Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor, a declarat și fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu, Geir Lundestad, care a plecat din postul său din comitetul Nobel în 2014, după 25 de ani. Geir Lundestad a precizat că, potrivit statutului Fundației Nobel, lui Aung San Suu Kyi nu-i poate fi retras premiul primit în 1991 pentru „lupta sa nonviolentă pentru democrație și drepturile omului” în Myanmar, stat la acea vreme condus de o juntă militară.
„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil”, a spus Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaților.
La rândul său, Aung San Suu Kyi, șefa de facto a guvernului din Myanmar, îi acuză pe rebelii musulmani Rohingya, implicați în atacuri sângeroase în vestul țării, de utilizarea copiilor soldați și de incendierea unor localități.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
