Prima consecință a unui eșec este că BCE va fi în imposibilitate să mai finanțeze băncile grecești. În acel moment, sistemul bancar grecesc intră în incapacitate de plată și nu va mai putea să-și servească clienții. Pentru ca economia grecească să nu se gripeze, va trebui tipărită o monedă alternativă, fie drahmă, fie obligațiuni de stat. Ar fi o soluție, nu neapărat o gură de oxigen, pentru că ar putea fi și o gură de gaze. Nu va exista alternativă. Oamenii vor trebui plătiți. Acesta va fi primul pas de ieșire din euro, a arătat economistul Radu Crăciun.
„Trebuie să precizăm că dacă ar începe azi să tipărească drahme, e nevoie de câteva luni pentru ca aceste drahme să ajungă în buzunarul oamenilor, nu e o chestie care să se poată face peste noapte”, a subliniat specialistul.
Dacă Grecia iese din zona euro, ar avea mult mai mult de pierdut decât toți ceilalți din zona euro, subliniază, la rândul său, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
„Toate contractele de stat trebuie renegociate pe drahmă. Nu-l obligă nimeni pe celălalt partener să accepte, te va târî în tribunale internaționale cu daune enorme, în condițiile în care nici măcar ajutorul de urgență nu ar mai sosi”, a explicat Cristian Diaconescu.
„Băieții cu bâte (anarhiștii greci – n.r.), referendumuri au relevanță la tine-n țară. În afara țării, sunt doar informative. Trebuie să știi foarte bine cum te așezi din acest punct de vedere și am impresia că n-au această reprezentare (guvernanții de la Atena – n.r.)”, a mai spus fostul șef al diplomației.
El atrage atenția și asupra unei alte posibile evoluții: ieșirea Greciei din euro ar putea însemna o închidere a zonei euro și a Europei în general, dar și o Europă cu mai multe viteze. „Singurul lucru de care eu mă tem și care n-a prea fost discutat public este ca nu cumva plecând de la experiența Greciei, Europa să se-nchidă. Adică zona euro să încerce să se securizeze împotriva oricăror state, chiar membre ale Uniunii Europene, care ar avea acest potențial toxic pe care l-a avut Grecia, să se-nchidă, să treacă peste deficitul fundamental al euro și anume faptul că este o decizie politică, într-adevăr, de a adopta euro, dar nu ai bugete comune, nu ai un sistem de impozitare comun în zona euro – și de aici apar și alte probleme – dar se ia decizia politică ca închizându-se în jurul principalului contributor, și anume Germania, să împingă celelalte state spre o Europă cu două sau chiar cu trei viteze. Și-atunci vedem ce ne-afectează pe noi”, a punctat Cristian Diaconescu.