În fiecare zi, Mayra Ruiz se trezeşte întrebându-se dacă astăzi ar putea fi ziua în care va auzi veşti despre singurul ei fiu, Maiquel Gonzalez. A dispărut fără urmă în decembrie 2022 alături de 28 de prieteni şi rude care au fugit în Florida la bordul unei ambarcaţiuni improvizate. Doreau cu disperare să scape din Cuba afectată de criză, mai ales că se zvonea că Statele Unite urmau să înăsprească regulile de imigrare, relatează Reuters, preluată de News.ro.
Timp de aproape doi ani, Mayra Ruiz a trăit în incertitudine, tânjind după orice semn de la fiul ei. „Nu am primit veşti bune, dar nu am primit nici veşti rele”, a declarat femeia în vârstă de 61 de ani, care locuieşte în oraşul Santa Clara, din centrul Cubei. „Inima mea ca mamă îmi spune că este în viaţă, dar să nu aud nimic de la el este o tortură”, mărturiseşte femeia.
Gonzalez, care acum ar avea 28 de ani, era ca toţi tinerii din Cuba, spune mama sa. Iubea muzica şi dansul şi conducea o motocicletă-taxi. Dar visa, de asemenea, la o maşină şi la o casă mai bună pentru mama şi tatăl său. Ştia că nu îşi va putea permite niciodată să plătească aproape 5.000 de dolari pentru a zbura în Nicaragua şi apoi să călătorească spre nord până la graniţa cu SUA - ruta de migraţie preferată de mulţi cubanezi. Aşa că, atunci când s-a ivit oportunitatea de a traversa Strâmtoarea Florida cu o barcă artizanală - pentru mai puţin de 200 de dolari - a profitat de ocazie.
Preţul era corect. Distanţa, puţin mai mare de 90 de mile, era mult mai scurtă. Dar riscul era incalculabil.
Strâmtoarea care face legătura între Cuba şi statul american Florida este afectată de curenţi puternici, vreme înşelătoare şi ape pline cu rechini. Este considerată printre cele mai periculoase cinci rute de traversare pe apă a imigranţilor la nivel global, conform ONU.
Pregătiri pentru un nou exod
Reuters a vorbit cu mai mult de 40 de prieteni şi rude ale celor pierduţi pe acea barcă. Discuţiile arată calculele complexe făcute de potenţialii imigranţi înainte de a întreprinde o călătorie pe viaţă şi pe moarte. Pe de altă parte, unele familii rămân marcate pe viaţă de dispariţia lor.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Conform Proiectului ONU privind migranţii dispăruţi, 626 de persoane au murit de-a lungul acestei rute începând din 2014, însă cazuri precum acesta - care nu au fost niciodată investigate de guvernele regionale şi nici înregistrate de ONU - sugerează că numărul celor dispăruţi pe mare poate depăşi cu mult cifrele oficiale.
Unele familii şi vecini ai celor dispăruţi au declarat pentru Reuters că se fac deja pregătiri pentru un nou exod, în timp ce Kamala Harris şi Donald Trump dezbat politica de imigrare înaintea alegerilor din 5 noiembrie, strecurând teama în rândul potenţialilor imigranţi că SUA ar putea înăspri din nou condiţiile de intrare.
Până la 13 septembrie, Proiectul ONU înregistrase deja o creştere de aproape 20% a numărului de migranţi morţi sau dispăruţi de-a lungul rutelor tradiţionale de migraţie din Caraibe.
Naufragiul invizibil
Proiectul ONU clasifică ambarcaţiunea dispărută cu 29 de persoane drept un naufragiu „invizibil”, în care o barcă este dată dispărută, cei de la bord dispar, dar nici autorităţile, nici mass-media, nici rudele nu pot spune cu siguranţă ce s-a întâmplat cu ei. Este un fenomen care se repetă şi în alte zone fierbinţi ale refugiaţilor din întreaga lume, cum ar fi Mediterana şi largul coastelor Africii de Vest.
Reuters a furnizat numele, datele de naştere, precum şi locaţia şi data exactă a plecării ambarcaţiunii dispărute autorităţilor de migraţie din Statele Unite, din Cuba şi din Bahamas. Nici autorităţile americane, nici cele din Bahamas nu aveau informaţii despre locul în care se află şi niciun guvern nu a efectuat o anchetă amănunţită cu privire la dispariţia ambarcaţiunii.
Autorităţile locale din jurul micului oraş agricol Palma Sola, unde a dispărut ambarcaţiunea, au efectuat o căutare la o săptămână după dispariţia ambarcaţiunii, dar nu au găsit nimic. „Nu a fost o singură persoană, a fost ceva masiv”, a declarat Ruiz, în lacrimi, discutând cu Reuters la o fermă aflată la aproximativ un kilometru de locul în care a dispărut fiul ei. „Este crud, dar guvernele nu ne dau răspunsuri”, spune femeia.
Ghinion
Plecarea din îndepărtatul şi săracul Palma Sola, casa multora dintre cei care au dispărut, era cea mai scurtă rută de pe coasta cubaneză până în apropiere de Florida Keys, dar şi cea mai ieftină.
În momentul în care pluta blestemată se pregătea să plece, la sfârşitul anului 2022, penuria de alimente, medicamente şi combustibil se agravase în Cuba ca urmare a unei recesiuni profunde declanşate de pandemie, precum şi a sancţiunilor mai agresive ale SUA sub Trump, care au făcut viaţa mizerabilă pentru mulţi cubanezi. Se instalase disperarea. „Ceasul ticăia”, a declarat Kastia Rodriguez, o femeie în vârstă de 36 de ani care şi-a pierdut un frate şi o soră pe ambarcaţiunea dispărută. „Dacă nu plecau, ar fi fost întorşi înapoi”, spune ea.
Barca improvizată a grupului, sau „balsa”, părea a fi câştigătoare, povesteşte Carlos Raul Reyes, un pescar local experimentat al cărui nepot făcea parte din echipaj. El a spus că măsura aproape 9 metri în lungime, fiind construită din scânduri de lemn masiv, cu 16 rezervoare de plutire - cutii de benzină refolosite - pe fiecare parte şi un motor de autobuz pentru putere.
Dar ghinionul a lovit din timp, a spus el. Echipajul, care a plecat la adăpostul întunericului, a fost nevoit să se întoarcă după o sticlă uitată cu ulei de motor, ceea ce i-a costat o zi - şi preţioasa lor fereastră de vreme senină.
Se pregătea o furtună. Vântul a deviat de la o direcţie mai favorabilă, de la sud la nord, generând valuri de 3 metri sau mai mult, ploaie torenţială şi o răcire neobişnuit de puternică a vremii.
„Dacă nu s-ar fi întors, ar fi reuşit cu siguranţă”, spune Reyes, care le-a căutat cadavrele mai târziu, dar a găsit doar câteva haine cunoscute şi nişte orez vărsat acolo unde echipajul campase înainte de plecare. „Condiţiile au devenit foarte rele”, spune el.
Pe 26 decembrie 2022, unul dintre membrii echipajului a sunat acasă de pe telefonul mobil, asigurându-şi familia că sunt bine. Aceasta a fost ultima oară când cineva a auzit de ei.
O incertitudine dureroasă
Anxietatea s-a transformat în panică la o săptămână după plecarea iniţială a vasului, îşi amintesc membrii familiei.
La 6 ianuarie 2023, la mai puţin de două săptămâni de la plecarea vasului, familia a alertat poliţia din oraşul vecin Marti. Cercetările efectuate de autorităţile locale şi de pescarii locali nu au dus la niciun rezultat, au declarat membrii familiei.
Oficiali din cadrul Ministerului de Externe al Cubei au sfătuit-o pe Kastia Rodriguez, ai cărei frate şi soră se numără printre persoanele dispărute, să urmărească migranţii care se întorc la Havana cu zboruri charter din Bahamas, unde mulţi au fost reţinuţi. Dar fraţii ei nu au apărut niciodată.
În lunile care au urmat, au fost raportate apeluri telefonice misterioase din Statele Unite, precum şi o apariţie - infirmată ulterior - a unuia dintre tinerii de pe barcă în apropiere de Fort Lauderdale.
Mulţi prieteni şi rude se agaţă de convingerea că migranţii au fost reţinuţi în Statele Unite sau în Bahamas. Dar unii recunosc acum, cu reticenţă, că este posibil ca cei dragi lor să se fi înecat. „Vremea a fost rea, iar oceanul este parşiv. Poate că au naufragiat, dar unde sunt dovezile?”, a declarat Luis del Sol Vasquez, 69 de ani, al cărui unic fiu a dispărut odată cu barca.
Acasă, în Palma Sola, dispariţia vasului a lăsat câţiva copii din oraş fără mamă sau tată, devastând comunitatea foarte unită.
Marbelia Estrada, în vârstă de 56 de ani, şi-a pierdut doi copii, un fiu şi o fiică adulţi, care erau pe vas. Ambii aveau copii la rândul lor. Fiica ei a lăsat doi copii fără niciun părinte după ce şi soţul ei a luat un alt vas improvizat spre Statele Unite pentru a câştiga bani ca să întreţină familia. Ambii copii sunt acum în grija lui Sosa, bunica lor. Toţi sunt traumatizaţi, spune ea. „A trebuit să îi ducem la un psiholog”, a declarat Estrada pentru Reuters. „Copilul de 5 ani întreabă adesea, când vine tata acasă? Uneori nu mănâncă; devine foarte trist”, povesteşte femeia.
Un an rău
Paza de Coastă a SUA, care patrulează Strâmtoarea Florida şi returnează migranţii ilegali care încearcă să traverseze ilegali, a declarat pentru Reuters că „nu există niciun caz care să corespundă acestei călătorii a migranţilor”, după ce a analizat o listă cu echipajul ambarcaţiunii.
Nici Poliţia vamală şi de frontieră a SUA (CBP), nici Serviciul vamal şi de imigrare al SUA (ICE) nu aveau nicio înregistrare a cazului.
William Pratt, înalt responsabil cu imigraţia din Bahamas, a declarat pentru Reuters într-un e-mail că „niciunul dintre numele furnizate nu apare în sistemul de gestionare a deţinuţilor”.
Experţii ONU spun că 2022 a fost un an deosebit de rău pentru migranţii din regiunea Caraibelor - cel mai letal înregistrat.
În Cuba s-a răspândit vestea unei represiuni iminente a Statelor Unite asupra migraţiei ilegale pe uscat şi pe mare, în timp ce administraţia Biden se pregătea să pună în aplicare noua sa politică, în 2023. Această nouă politică permitea cubanezilor, precum şi celor din Nicaragua, Haiti şi Venezuela - să intre legal în SUA, cu condiţia să îndeplinească anumite cerinţe. Însă această politică era însoţită de o aplicare mai strictă a legii, inclusiv în Strâmtoarea Florida.
Iniţiativa a permis a sute de mii de migranţi cu sponsori americani să intre legal în ţară.
Donald Trump, care a promovat politicile anti-imigraţie ca parte esenţială a campaniei sale, a declarat însă că va elimina programul lui Biden.
ONU a refuzat să comenteze alegerile din SUA sau politica de imigrare. Dar Edwin Viales, un monitor regional pentru proiectul ONU „Migranţi dispăruţi”, a declarat pentru Reuters că decesele migranţilor sunt adesea rezultatul „politicilor restrictive care forţează oamenii să migreze ilegal”.
O zecime din populația cubaneză, în exil
Alain Molina, din oraşul de coastă Coralillo, aflat în apropiere, care a supravieţuit propriului naufragiu pe o balastieră cu destinaţia SUA în decembrie 2022, a declarat că el crede că un alt astfel de val de emigrare este iminent, pe măsură ce economia comunistă a insulei se clatină.
„Oamenii fac deja pregătiri. Toată lumea vorbeşte despre asta”, a spus Molina. El a spus că i s-a oferit deja un loc pe o barcă, dar a refuzat.
Peste un milion de cubanezi au părăsit insula începând din 2020, aproximativ o zecime din populaţie, într-un exod despre care demografii spun că are puţine asemănări în afara războiului.
Există puţine semne de încetinire a acestui fenomen, mai ales că noua mişcare a SUA de a restricţiona şi mai mult imigraţia ilegală ar putea fi iminentă, indiferent cine câştigă alegerile din noiembrie.
Editor : B.E.
