Dosar internațional | Spitalul bombardat de americani în Afganistan, între pierderi colaterale și greșeli
„Este inacceptabil ca bombardarea unui spital şi uciderea personalului şi pacienţilor să fie calificate drept "pierderi colaterale" sau drept "o greşeală". Protestăm şi cerem respectarea Convenţiei de la Geneva. Ca doctori, ripostăm pentru binele pacienţilor noştri. Avem nevoie de voi, de opinia publică, să fiţi alături de noi când accentuăm că şi războaiele au reguli”, a spus dr. Joanne Liu, preşedinte MSF International.
Organizaţia "Medici Fără Frontiere" cere o anchetă internaţională pentru crime de război.
„Locaţia spitalului era binecunoscută, fusese comunicată tuturor părţilor, aşa cum facem în zone de conflict: forţelor de opoziţie, trupelor Coaliţiei şi forţelor afgane. Le-am dat coordonatele. Spitalul există de patru ani. Este un spital mare, foarte vizibil şi cunoscut de toţi. Un atac ţintit asupra unui spital mare, până se va dovedi contrariul, este "o crimă de război". Teoria că vizau insurgenţi a fost contrazisă de fapte. Să pretinzi asta e ridicol. Personalul nostru nu a auzit lupte în incintă. E păzită, are gard, iar înăuntru erau numai pacienţi şi personal medical, care sunt singurele victime ale atacului”, a spus Meinie Nicolai, director operaţional al MSF, Geneva.
Reprezentanţii "Medici Fără Frontiere" consideră că o anchetă internaţională şi independentă este cu atât mai importantă cu cât atacul a vizat o organizaţie umanitară, prezentă în toate zonele de război din lume.
„Atacul este mult mai grav pentru că acest spital face exact ce fac toate organizaţiile umanitare: tratează răniţi de război foarte aproape de linia frontului. E foarte periculos. Convenţia de la Geneva ar trebui să protejeze un spital. Dacă aceste convenţii nu mai sunt respectate de părţile beligerante, avem o problemă majoră cu însăşi existenţa noastră şi cu activitatea noastră. Şi nu doar MSF, ci toate organizaţiile umanitare”, a mai spus Meinie Nicolai.
Şi reprezentanţii Crucii Roşii, activi în toate colţurile lumii, se declară extrem de îngrijoraţi de nerespectarea procedurilor.
Ewan Watson, purtător de cuvânt al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii: „Dacă MSF le-a dat coordonatele, ar fi trebuit să le introducă în planurile militare şi să se asigure că zona e protejată. Dacă ataci ţinte militare, trebuie să te asiguri că în zonă nu vor fi victime civile. Chiar e nevoie de o anchetă completă.”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ravina Shamdasani, biroul Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului: „Scuzele nu sunt de ajuns. Trebuie asumată responsabilitatea pentru o aşa încălcare a legislaţiei umanitare internaţionale.”
În urma atacului de la Kunduz sunt în derulare trei anchete: una americană, una a NATO şi una a armatei afgane.
Bâlbele Statelor Unite
De la prima declaraţie oficială a Statelor Unite pe marginea atacului din Kunduz şi până azi, povestea s-a schimbat dramatic. Cu fiecare conferinţă de presă, cu fiecare comunicat, filmul acestei tragedii era diferit. S-a creat, astfel, imaginea unei confuzii periculoase în rândul oficialilor militari americani, care nu păreau să ştie cum au ajuns să bombardeze un spital.
Foto: Agerpres
În patru zile, Statele Unite şi-au schimbat de patru ori povestea privind condiţiile în care a avut loc atacul asupra spitalului din oraşul afgan Kunduz. Bâlbele oficialilor americani nu au făcut decât să crească furia comunităţii internaţionale.
3 OCTOMBRIE. PRIMA VERSIUNE
Mai întâi, nu a fost clar dacă spitalul a fost atacat.
Col. Brian Tribus, purtător de cuvânt al forţelor SUA în Afganistan: „Forţele americane au efectuat un raid în oraşul Kunduz, la ora locală 2.15, în 3 octombrie, împotriva unor indivizi care reprezentau o ameninţare. Este posibil ca atacul să fi produs daune colaterale într-o unitate medicală învecinată.”
4 OCTOMBRIE. A DOUA VERSIUNE
În cea de-a doua declaraţie oficială, s-a precizat doar că raidul a avut loc nu asupra, ci în apropierea spitalului. Mai mult, în această variantă, americanii au fost atacaţi.
Col. Brian Tribus, purtător de cuvânt al forţelor SUA în Afganistan: „Forţele americane au efectuat un raid în oraşul Kunduz, la ora 2.15, în 3 octombrie, împotriva insurgenţilor care au deschis focul asupra personalului american care antrenează şi asistă forţele de securitate afgane din oraşul Kunduz. Raidul a fost efectuat în imediata apropiere a unităţii medicale aparţinând organizaţiei Doctori fără Frontiere.”
5 OCTOMBRIE. A TREIA VERSIUNE
O zi mai târziu, povestea se schimbă din nou. Aflăm că au existat câteva victime civile şi că trupele americane nu au fost atacate.
Gen. John Campbell, comandantul forţelor americane în Afganistan: „După cum bine ştiţi, talibanii au atacat oraşul Kunduz în 28 septembrie. De atunci, forţele de securitate afgane încearcă să îndepărteze această insurgenţă. Din păcate, talibanii au decis să rămână în oraş şi să lupte din interior, punând astfel în pericol civilii. Am aflat acum că forţele afgane au informat că erau atacate de poziţii inamice şi au cerut suport aerian din partea forţelor americane. A fost cerut un raid, pentru a îndepărta ameninţarea talibană. Mai mulţi civili au fost loviţi din greşeală. Această versiune diferă de relatările iniţiale, care indicau că forţele americane erau în pericol şi că raidul a fost cerut în numele lor.”
6 OCTOMBRIE. A PATRA VERSIUNE
Cea mai nouă variantă a felului în care s-a produs raidul din Kunduz a venit tot din partea generalului John Campbell, când a fost chemat să dea explicaţii în faţa Senatului american. Nu afganii au cerut raidul, ci forţele americane.
„Pentru a fi precişi: decizia de a ataca a fost luată de SUA, respectând filiera ierarhică. Un spital a fost lovit din greşeală. Nu am ataca niciodată în mod intenţionat o unitate medicală protejată”, a declarat comandantul forţelor americane în Afganistan.
NATO cere o anchetă amplă
La patru zile de la tragedia din Kunduz, oficialii americani şi liderii NATO nu au răspunsuri. Par să aibă la fel de multe întrebări ca şi noi. Şi se miră că procedurile cu care se mândresc şi care ar fi trebuit să prevină o asemenea eroare au dat greş şi au omorât 22 de oameni nevinovaţi.
Foto: Gulliver/GettyImages
Tragedia l-a lăsat pe Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, fără prea multe cuvinte. Tot ce a avut de spus a fost că încă nu ştie ce s-a întâmplat exact în acel atac şi cum a fost posibilă o asemenea greşeală.
„Acest incident, adică pierderile de vieţi din spital, sunt o problemă foarte serioasă, de aceea este foarte important acum să avem toate datele. Acesta este motivul pentru care este nevoie de o anchetă amănunţită, în deplină transparenţă”, a spus secretarul general al NATO (foto).
Nici ambasadorul Statelor Unite la NATO, Douglas Lute, nu are răspunsuri. Armata Statelor Unite are proceduri care ar fi trebuit să prevină o astfel de greşeală, a spus el, dar este clar că ceva a mers prost.
„Există proceduri în vigoare (pentru a preveni erorile, n.r.). Anchetele care sunt acum în curs şi care sunt efectuate de SUA, de afgani şi de NATO vor încerca să descopere ce anume a mers prost în aplicarea acestor proceduri. Pentru că este clar că ceva a mers prost. Au fost ucişi civili în acest incident tragic. Este clar că aşa ceva nu se întâmplă intenţionat. Este vorba despre un accident. Avem proceduri în vigoare menite să le prevină, astfel că atunci când ele nu sunt prevenite, este nevoie de anchete care să scoată la iveală ce s-a întâmplat. Dar puteţi fi siguri că, în cei 12 ani în care NATO a activat în Afganistan, am avut proceduri foarte bine stabilite pentru a preveni tocmai ce s-a întâmplat aici. De aceea este atât de grav. Trebuie să îi dăm de cap. Ce s-a întâmplat, raidul respectiv nu a fost sub comanda NATO, ci a fost efectuat de Statele Unite şi de afgani”, a spus Douglas Lute, ambasadorul SUA la NATO.
Friendly Fire | Greşeli tragice, care omoară aliaţi
Este greu de imaginat, în vremea armelor sofisticate şi precise, a camerelor puternice, a radarelor performante, că încă se întâmplă să nu ştim pe cine atacăm. Că putem arunca bombe pe clădiri precum spitalul din Kunduz, fără ne dăm seama ce facem. Dar astfel de greşeli tragice au loc. Li se spune „friendly fire”. Iată câteva exemple din războaiele din Irak şi Afganistan.
Aprilie 1994, Irak
26 de oameni, care făceau parte dintr-o delegaţie NATO, au murit după ce elicopterul cu care zburau a fost doborât, din greşeală, de trupele americane. La bord erau şi doi ofiţeri britanici de rang înalt.
6 aprilie 2003, Irak
Poate cel mai dramatic episod de "friendy-fire" a avut loc lângă Mosul, în nordul Irakului în aprilie 2003. Un avion american F-15 a atacat un convoi militar format din trupe speciale americane şi combatanţi kurzi. Bilanţul, 18 morţi, printre care trei americani, 12 kurzi şi un translator care lucra pentru BBC. Au fost răniţi peste 45 de oameni, inclusiv doi corespondenţi ai BBC.
Februarie 2005, Irak
Un alt incident dramatic a avut loc tot în Irak, dar în 2005. Jurnalista italiancă Giuliana Sgrena tocmai fusese eliberată din mâinile unor răpitori şi era în maşină, la Bagdad, împreună cu salvatorul ei, un agent al serviciilor de informaţii italiene. Maşina lor a fost atacată cu focuri de armă de soldaţi americani. Ofiţerul a murit pe loc, iar Giuliana Sgrena a fost rănită.
2007, Afganistan
Incidente similare şi în Afganistan, unde sunt trupe din zeci de ţări. Doi militari danezi au fost ucişi în provincia Helmad după ce soldaţi britanici au tras o oră şi jumătate cu rachete asupra poziţiilor lor. Danezii au aflat cine sunt atacatorii după ce au analizat fragmentele proiectilelor.
2 aprilie 2010, Afganistan
Un grup de soldaţi germani a ucis şase militari afgani. S-a întâmplat în 2 aprilie 2010, în provincia afgană Kunduz. Soldaţii afgani se aflau în două maşini şi nu au oprit când au ajuns la un punct de control gestionat de nemţi. Imediat, soldaţii germani au început să tragă asupra afganilor. Incidentul s-a produs în provincia Kunduz. Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat imediat pe preşedintele afgan de la acea vreme, Hamid Karzai, şi şi-a cerut scuze pentru incident.
26 noiembrie 2011, Pakistan
Unul dintre cele mai grave erori militare din ultimii ani s-a produs în 26 noiembrie 2011, în apropierea graniţei Pakistanului cu Afganistanul. Mai multe elicoptere şi avioane de luptă ale coaliţiei NATO au intrat în spaţiul aerian pakistanez şi au atacat două puncte de control de la frontiera cu Afganistanul. 24 de soldaţi pakistanezi au fost ucişi, pentru că au fost confundaţi cu militanţi.
Incidentul a provocat un scandal diplomatic de proporţii între Pakistan şi SUA. În urma lui, Islamabadul a interzis forţelor NATO să mai folosească rutele din Pakistan pentru transporturi către teatrul de operaţii afgan. Împăcarea a venit abia în vara lui 2012, când secretarul de Stat Hillary Clinton a prezentat scuze oficiale pentru acest incident.
Ce caută americanii în Afganistan?
Foto: Gulliver/GettyImages
Statele Unite au deschis frontul din Afganistan după atacurile de la 11 septembrie 2001, când preşedintele George W. Bush a lansat războiul împotriva terorismului. În mandatul lui Bush, contingentul american a ajuns la 30.000 de oameni, dar a fost sporit de Barack Obama, în 2009, până la 53.000 de soldaţi. Majoritatea erau la bazele din Kandahar, Herat şi Bagram.
Începând din 2011, Statele Unite şi-au retras treptat efectivele. La sfârşitul anului trecut, majoritatea trupelor combatante fuseseră trimise acasă. În prezent, americanii mai au în Afganistan doar 9.800 de militari, care acţionează în forţa internaţională de menţinere a păcii ISAF, sub comanda NATO.
Kunduz, oraşul din nord în care americanii au bombardat un spital, este intens disputat de armata afgană şi de talibani. Săptămâna trecută, în zonă s-au dat lupte dramatice, care au pus pe fugă mii de oameni. Talibanii reuşiseră să preia controlul, apoi au fost alungaţi de armata guvernamentală.
Situaţia localnicilor este dramatică, mai ales după ce voluntarii de la Medici fără Frontiere au părăsit zona.
Situaţia de securitate din nordul Afganistanului s-a degradat foarte mult, iar Statele Unite au în vedere o posibilă prelungire a prezenţei militare. Potrivit planificării, doar 1.000 de soldaţi ar mai trebui să rămână în teren, în special pentru paza ambasadei şi a diplomaţilor din Kabul. Şi NATO se gândeşte la extinderea misiunii şi ia în calcul înfiinţarea unei baze militare permanente în Afganistan.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
