Dosar internațional | Miza dezbaterii privind controlul armelor din Statele Unite
Donald Trump, candidat republican la preşedinţie: „Oameni buni, nu vă vor lua armele! Nu vă vor lua armele, lucrul ăsta nu se va întâmpla! El (Barack Obama, n.red.) vrea doar să semneze tot timpul ordonanţe executive. Nu-i bine, nu-i bine deloc, nu e corect.”
A fost una dintre cele mai virulante reacţii la planul anunţat de Barack Obama. Republicanii spun că îşi simt ameninţate drepturile şi îl acuză pe Obama de încălcarea celui de-al doilea amendament al Constituţiei, care le asigură americanilor dreptul de a purta arme. Este, de altfel, unul dintre puţinele puncte asupra căruia cad de acord candidaţii republicani la preşedinţie.
Ted Cruz, candidat republican la preşedinţie: „Aceste decrete executive nu valorează nici cât hârtia pe care sunt scrise. Cine trăieşte din stilou, moare din stilou, iar stiloul meu are radieră.”
În mod aboslut firesc, democraţii apără planul lui Barack Obama de limitare a înarmării. Iar cea mai vocală a fost Hillary Clinton, care pare să aibă toate şansele să-i succeadă la Casa Albă. Ea promite că, dacă va ajunge preşedinte, va continua politica lui Obama în domeniul armelor.
Analiştii politici cred că tocmai acesta este, de altfel, lucrul pe care şi-l doreşte Barack Obama. Preşedintele american ştie că este imposibil ca regimul armelor să se schimbe în mandatul său, în special din cauza opoziţiei Congresului dominat de republicani. Aşa că pregăteşte terenul pentru anii următori, când speră ca lupta lui să fie continuată.
Hillary Clinton, candidat democrat la preşedinţie: „Sunt foarte mulţumită (de ce a propus Barack Obama, n.red.), fiindcă acum câteva luni, în timpul dezbaterilor şi campaniei electorale, am militat pentru o parte din lucrurile pe care le-a cerut el acum.”
Într-unul dintre cele înflăcărate discursuri de până acum, Barack Obama şi-a recunoscut practic neputinţa în fața blocajului legislativ care împiedică orice reformă în domeniul armelor. Dar încă mai încearcă. Vrea ca ca armele de foc să nu mai ajungă atât de uşor în mâna persoanelor instabile psihic, cere cerut controale amănunţite ale comercianţilor şi licenţe speciale pentru magazinele care vând arme de foc.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Barack Obama, preşedintele Statelor Unite: „Vom face tot posibilul să asigurăm punerea în aplicare inteligentă şi eficientă a legilor de siguranţă a armelor care există deja. Asta înseamnă că vom adăuga încă 200 de agenţi ATF şi anchetatori, le vom cere vânzătorilor de arme să raporteze armele pierdute sau furate.”
În ciuda pasiunii cu care Barack Obama tratează acest subiect, toată lumea este de acord că planul său nu va provoca, cel puţin deocamdată, schimbări importante. Analiştii politici cred, însă, că ar putea avea succes în viitorul apropiat, mai ales că 2016 este anul campaniei electorale.
Însufleţiţi de discursurile pe această temă, alegătorii care vor o înăsprire a regimului armelor ar putea veni în număr mai mare la urne. S-ar forma, astfel, un curent de opinie mai puternic în această direcţie, o presiune care i-ar putea face pe congresmeni să voteze o lege mai strictă. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1993, la un an de la alegerea lui Bill Clinton în funcţia de preşedinte.
De ce își iubesc americanii armele
Barack Obama şi-a început discursul despre controlul armelor amintind atacul armat de acum cinci ani din Arizona, acolo unde o reprezentantă a Congresului a fost împuşcată în cap şi alte şase persoane au fost ucise. Trimisul special Digi24 în SUA, Alina Matiş, a fost recent chiar în Arizona şi a încercat să înţeleagă de ce americanii din acest stat, dar şi din multe altele, îşi protejează armele cu atâta înverşunare. Aşa l-a cunoscut pe Lance, fost pilot în armata americană şi în Garda Naţională, mândru veteran din Vietnam şi la fel de mândru membru al Asociaţiei Naţionale a Armelor din SUA.
- Dacă ştii câte arme de foc ai, nu ai destule.
- Şi cam câte aveţi?
- Eh... 60. Tatăl meu mi-a cumpărat o puşcă, de calibrul .22, ca să învăţ să trag cu arma. Aveam 10 ani atunci.
- Dar copiii dumneavoastră? Ei când au primit arme?
- Trăgeau deja cu arma pe la 8-10 ani. Prima lor armă a fost cu aer comprimat. Cel mai probabil, le-au primit când aveau 8 ani.
- De ce? De ce are nevoie un copil de o armă?
- Tu când ai primit prima ta furculiţă?
- Când am fost în stare să o folosesc.
- În al Doilea Amendament (al Constituţiei SUA, n.r.), există o formulare care spune că dreptul poporului de a deţine şi purta arme nu poate fi încălcat. Asta înseamnă că guvernul nu are dreptul să ne ia armele de foc sau să limiteze folosirea armelor de foc. Motivul pentru care fondatorii ţării au pus această prevedere în Constituţie este ca atunci când guvernul nostru se transformă într-un opresor, cetăţenii să îl poată schimba, fie că guvernul este de acord cu asta sau nu.
- În acelaşi timp, însă, se poate spune că nu trebuie să citim ad literam Constituţia. S-au schimbat multe lucruri de atunci.
- Noi, cei care suntem de partea dreapta a spectrului politic, spunem că noi nu acceptăm aşa ceva, că nu ne pasă cât de mult s-au schimbat vremurile. Constituţia e Constituţie.
- De câte ori e un atac armat în masă în Statele Unite, se vorbeşte despre controlul armelor. Invariabil, în discuţie apare următoarea idee: cele mai multe din aceste atacuri se realizează cu arme semiautomate. De ce ai nevoie de ele pentru a te apăra? Nu sunt un pistol sau o armă mai mică, cu muniţie mai puţină, suficiente? Este în regulă să poţi să cumperi o armă semiautomată de la Walmart (hypermarket, n.r.)?
- Deţin un număr considerabil de arme semiautomate - pistoale şi puşti. Niciuna dintre armele mele nu a fost vreodată folosită pentru a împuşca o persoană. Toată lumea ar trebui să fie la fel de responsabilă. Dacă vrem să fim în stare să ne apărăm comunităţile în care trăim, să ne apărăm cartierele şi să ne dăm jos guvernul, dacă vreodată va fi nevoie de aşa ceva, trebuie să avem arsenalul cu care să facem asta. Poate că sunt nişte zone în care verificarerea antecedentelor poate fi îmbunătăţită şi consolidată pentru a împiedica nebunii să îşi ia orice fel de armă.
- Din când în când, mai ales în perioada alegerilor, aici, în SUA, se discută mereu despre controlul armelor şi despre adoptarea unei legi în acest sens. Care este părerea dumneavoastră despre lupta politică pe acest subiect, atât de partea republicană, cât şi democrată?
- Subiectul controlului armelor este un dezavantaj într-o dezbatere electorală. Democraţii şi-au dat seama de asta şi nu deschid subiectul. Democraţii vorbesc cu greu, în discursurile lor, despre controlul armelor în perioada în care candidează. Pentru că ştiu că pierd voturi.
SUA sunt pe primul loc în lume ca număr de arme/populaţie. Lance are trei arme în noptieră, care sunt mereu încărcate. Celelalte 57 sunt în seif. Chiar şi aşa, casa lui Lance a fost jefuită de două ori.
Cel mai puternic lobby din SUA
Există, în Statele Unite, o organizaţie extrem de puternică: Asociaţia Naţională a Armelor. Face, probabil, cel mai puternic lobby şi are o influenţă uriaşă în această dezbatere fără sfârşit. Are 5 milioane de membri, iar veniturile dintr-un singur an au fost de 350 de milioane de dolari.
Cu asemenea fonduri, Asociaţia Naţională a Armelor din SUA finanţează campanii foarte puternice împotriva controlului armelor. Iată un exemplu:
„Sunt un om bun. Nu deranjez niciodată pe nimeni. Dar nu-mi pot permite o casă frumoasă, într-un cartier sigur. Trăiesc într-un bloc cu locuinţe sociale. Zi de zi, pe holurile noastre trec huligani şi traficanţi de droguri. Mie şi vecinilor mei ne-a fost frică, aşa că am chemat poliţia, dar poliţiştii nu ne pot ţine în siguranţă. Unora dintre noi ne e frică şi să ieşim din apartamentele noastre. Dar administratorii blocului mi-au spus că, dacă îmi cumpăr o armă pentru a mă apăra, mă vor arunca în stradă. Dacă eu azi nu sunt liberă din cauza adresei mele, ce te face să crezi că tu vei fi liber mâine? Am fost în spatele lui Martin Luther King, în timpul marşului din Selma, şi îmi ştiu drepturile. Acum, am arma mea. Sunt Asociaţia Naţională a Armelor din Statele Unite şi sunt cel mai sigur loc al libertăţii.”
SUA, țara cu cel mai mare număr de arme pe cap de locuitor
Statele Unite au cel mai mare număr de arme pe cap de locuitor din lume. În acest moment, în Statele Unite există mai multe arme decât oameni. Sunt estimări ale Washington Post. Numărul exact este imposibil de spus, dar unele evaluări spun că totalul armelor din mâinile civililor americani ar depăşi 350 de milioane. Asta într-o ţară a cărei populaţie e de 320 de milioane. Este. de departe, cel mai mare raport arme/locuitori din lume.
Cel de-al Doilea Amendament la Constituţia SUA este argumentul suprem pentru americanii care susţin această stare de fapt: „O miliţie bine pusă la punct este necesară pentru securitatea unui stat liber, dreptul oamenilor de a purta şi deţine arme nu poate fi încălcat.”
De cealaltă parte, cei care cred că America e prea înarmată şi că locuitorii ei cumpără prea uşor arme extrem de puternice spun că verificarea toturor celor care fac asemenea achiziţii şi realizarea unei baze de date la nivel naţional cu toate armele şi toţi posesorii nu încalcă deloc Legea Fundamentaă.
Dincolo de măsurile executive pe care un preşedinte american le poate lua în acest sens, doar Congresul poate veni cu o reformă reală în dosarul armelor. Dar el este covârşitor împotriva unei întăriri a legislaţiei care vizează armele. Asta pentru că, deşi sondajele de opinie spun că americanii susţin măsuri de siguranţa armelor, o parte considerabilă din electoratul activ, adică americanii care merg la vot, este împotriva unor astfel de legi.
Cele peste 1.000 de miliții americane
De câteva zile, circulă o ştire despre o miliţie din Statele Unite care a ocupat o clădire guvernamentală din statul Oregon. În SUA există foarte multe astfel de miliţii. Peste 1.100, conform unor estimări din 2013. Ce este şi mai interesant e că, în 2008, erau doar 150.
Una dintre explicaţii este că, în mod tradiţional, când există un preşedinte democrat care mai şi vorbeşte despre planurile sale pentru controlul armelor, vânzările de arme cresc, iar aceste miliţii devin tot mai multe şi tot mai active. (sursa: Proiect News 21, Alex Lancial & Jim Tuttle)
Ținta dezbaterii privind controlul armelor
Pentru foarte mulţi americani, mai ales pentru cei din sud-vestul şi vestul ţării, armele sunt o tradiţie. Dar discuţia nu se referă la ei, la vânătorii împătimiţi, ci la faptul că americanii pot cumpăra prea uşor arme. Asta este valabil şi pentru cei care au probleme de sănătate mintală. La ei se referă, mai presus de orice, dezbaterea politică despre controlul armelor, ne-a explicat Fernanda Santos, şefa biroului New York Times din Phoenix, într-un interviu acordat trimisului special Digi24 în Statele Unite, Alina Matiş.
„E uşor pentru toată lumea să se înarmeze aici. Tu nu poţi, pentru că nu eşti cătăţean, dar eu pot să intru acum într-un magazin şi să cumpăr foarte uşor o armă. Face parte din cultura acestei zone din ţară. Este foarte uşor să stigmatizezi deţinerea de arme în rândul americanilor şi să te referi la ei ca la nişte "nebuni bum-bum" care ies şi împuşcă şi omoară pe oricine. Sunt mulţi oameni în Arizona, de exemplu, dar şi în New Mexico, Colorado, Montana şi de-a lungul vestului - nu mă refer doar la sud-vest, ci la tot vestul SUA -, inclusiv în statul Washington, care sunt vânători înrăiţi. Au puşti de vânătoare de toate felurile şi face parte din cultura lor. Îşi învaţă copiii de mici să tragă cu arma. Este, pur şi simplu, o componentă a vieţii în această parte a ţării”, spune jurnalista Fernanda Santos.
„Problema referitoare la armele din această ţară care este dezbătută la nivel politic în acest moment nu se referă neapărat la faptul că oamenii pot cumpăra arme, cât se referă la uşurinţa cu care oamenii pot cumpăra arme şi la măsurile care să prevină, în primul rând, ca oamenii cu probleme de sănătate mintală să aibă arme. Această problemă se regăseşte în multe dintre atacurile armate în masă pe care le vedem la ştiri”, a adăugat ea.
Armele ucid mai mulți americani pe timp de pace
Războiul de Independenţă (1775-1783) - 4.435 de morţi
Războiul din 1812 - 2.260 de morţi
Războiul mexicano-american (1846-1848) - 13.283 de morţi
Războiul Civil (1861-1865) - 525.000 de morţi
Războiul americano-spaniol (1898) - 2.446 de morţi
Primul Război Mondial (1914-1918) - 116.516 de morţi
Al Doilea Război Mondial (1939-1945) - 405.399 de morţi
Războiul din Coreea (1950-1953) - 36.574 de morţi
Războiul din Vietnam (1955-1975) - 58.220 de morţi
Războiul din Golf (1990-1991) - 383 de morţi
Războiul din Afganistan (2001) - 2.379 de morţi
Războiul din Irak (2003-) - 4.495 de morţi
Morţi în toate războaiele în care au fost implicate SUA - 1.171.490
Morţi în incidente armate din SUA (1968-2011) - 1.384.171
Morţi în toate războaiele de la Războiul de Independenţă încoace: 1,2 milioane
Morţi în incidente armate: 1,4 milioane
Sursa: Politifact.com
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
