În Marea Britanie, preţul unui sejur de şapte zile a scăzut la jumătate, potrivit presei străine. În România, pe site-urile de rezervări turistice, câteva hoteluri au oferte de cazare reduse cu 22% până la 65% în Mykonos, de exemplu. Dar, pentru că cele mai multe dintre sejururi sunt plătite de câteva luni, impactul nu este la fel de mare ca peste hotare.
Efectele crizei din Grecia se vor simţi însă pe termen lung.
„Vorbind de termen lung, de un an de zile, marii tour-operatori fac majoritatea planurilor în turism cu mult timp înainte. Dacă prin absurd se va trece din nou la drahmă şi se va renunţa la euro, atunci preţurile vor scădea, pentru că grecii vor avea nevoie de bani, vor vrea turişti”, spune Răzvan Pascu, consultant în turism.
Şi alimentele importante din Grecia ar putea costa mai puţin.
„Un impact mai puternic s-ar simţi în momentul în care Grecia ar trece la drahmă, atunci moneda s-ar devaloriza şi ar permite chiar exportatorilor de materii prime să concureze prin preţ pe pieţele externe”, afirmă Claudiu Cazacu, broker.
Reversul medaliei este că vor suferi firmele care au contracte doar cu grecii.
„Pentru câteva firme care lucrează cu Grecia, impactul va fi mare, pentru că este deja o lipsă de cash, banii sunt blocaţi pentru o săptămână în bancomate”, spune Radu Ciofu, analist economic.
Turismul şi alimentaţia nu sunt singurele industrii în care problemele din Grecia au avut un efect nesperat. Pentru că România şi Bulgaria au printre cele mai reduse datorii publice din Uniunea Europeană, obligaţiunile celor două ţări sunt căutate de fondurile de investiţii. Cu o condiţie.
„România însă are o misiune de a convinge pieţele în următoarele luni că măsurile de relaxare fiscală nu vor afecta stabilitatea”, mai spune Claudiu Cazacu.
România a importat anul trecut din Grecia mărfuri de 621 de milioane de euro.