CORESPONDENȚĂ Digi24. Croația, noul punct fierbinte pe harta migrației în Europa
Peste o sută de scutieri au fost mobilizaţi joi la frontiera Croației cu Serbia, după ce refugiaţii au blocat, pentru scurt timp, o cale ferată. Alte patrule au intervenit la un hotel de la periferia capitalei Zagreb, unde refugiaţii cazaţi acolo au început să arunce pe geam cu obiecte de mobilier.
Oficialii croaţi au avertizat că, atât timp cât refugiaţii respectă coridorul oferit de Zagreb, nu vor fi probleme, însă în caz contrar vor fi consideraţi imigranţi ilegali şi vor fi arestaţi.
Totul, în condiţiile în care 6.200 de imigranţi au intrat în ţară în ultimele două zile, iar guvernul se aşteaptă ca numărul lor să crească la douăzeci de mii, până la sfârşitul lunii septembrie. Cei mai mulţi vor să meargă în Germania, unde numai ieri au ajuns peste nouă mii de oameni.
Intervenţia în forţă a autorităţilor maghiare, de la punctul vamal Roszke-Horgoș, şi-a atins scopul. Imigranţii care aşteptau de luni noapte în zona de tranzit au început să plece spre Croaţia. Autocare pline cu oameni au pornit în zori spre Şid, cel mai apropiat oraş de la graniţa Serbiei cu Croația.
„Sunt confuz, confuz şi speriat de această ţară (n.r.: Ungaria). Aşa că plec de aici”, spune un refugiat.
De la Șid, oamenii continuă drumul pe jos. În prima localitate croată, Tovarnik, sunt luaţi în primire de voluntarii Crucii Roşii.
„Aici sunt cam 4.000, 5.000 de oameni. Aşteaptă trenul. Vor să ajungă la Zagreb şi apoi, bineînţeles, în Germania sau Suedia”, explică un purtător de cuvânt al Crucii Roșii Croația.
Guvernul croat a anunţat că toţi imigranţii care vin dinspre Serbia vor fi duşi în centre de primire înfiinţate în capitală. Autorităţile de la Zagreb au precizat însă că au puţine resurse la dispoziţie pentru a face faţă creşterii fluxului de refugiaţi.
Iniţial, premierul croat lăsase de înţeles că imigranţii vor putea tranzita ţara fără probleme, pentru a ajunge în Slovenia. Anunţul a creat o presiune majoră la punctele de trecere sârbo-croate.
Noi grupuri de imigranţi sunt aşteptate să ajungă din Grecia, în zilele următoare.
„Avem nevoie de un trai mai bun. Suntem oameni cu pregătire, oameni care ştiu o meserie, dar nu mai avem nicio şansă în Siria”, își susține cauza un refugiat.
Invitat la Digi24, consilierul prezidențial Leonard Orban consideră că statele care îi ajută pe imigranți să le tranziteze teritoriul către destinația finală, Vest, nu fac decât să încurajeze sosirea altor valuri de refugiați.
„Sunt autorități din unele state membre care au adoptat această decizie, au considerat că e mai simplu să-i ajute pe imigranți să traverseze țara lor cu destinația Vest. Nu știu dacă e cea mai bună soluție. Nu faci altceva decât să încurajezi. Mai logică e o soluție ca orice persoană care a intrat pe teritoriul țării tale să rămână, o amprentezi, o înregistrezi și să rămână la tine, chiar dacă asta generează un cost. Până la urmă, e un semnal că nu facilitezi și țara ta nu e un bulevard către ținta dorită”, a declarat Leonard Orban. „De la o deschidere totală, până la urmă se constată că nu aceste soluții sunt cele mai bune și deciziile cele mai potrivite”, a adăugat Leonard Orban, cu referire la situația Croației.
Acuzate că n-au făcut mai nimic pentru a limita exodul către Uniunea Europeană, autorităţile turce au început să restricţioneze deplasarea refugiaţilor prin ţară. Sute de oameni sunt blocaţi la Istanbul de la începutul săptămânii, după ce au fost împiedicaţi să se urce în autocare cu destinaţia Grecia. De asemenea, un grup care se îndrepta pe jos spre graniţa elenă a fost oprit şi redirecţionat spre o tabără temporară. Oamenii aleseseră această rută pentru a evita călătoria periculoasă prin Marea Egee.
„Aşteptăm să redeschidă graniţa şi să ne putem continua drumul. Vom sta aici până vom primi permisiunea să trecem”, spune un refugiat din Edirne.
De teamă că refugiaţii de la Edirne ar putea să se orienteze şi către Bulgaria, autorităţile de la Sofia au decis să mobilizeze o mie de soldaţi în zona graniţei cu Turcia. Frontiera dintre cele două ţări se întinde pe o distanţă de 259 de kilometri dintre care 30 sunt sunt securizaţi cu un gard din sârmă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
