Controversatul Tratat de liber-schimb: Apelul lui Barack Obama și protestele din Germania

Data publicării:
protest ttip germania GettyImages-523508268

Forțele de ordine germane spun că 90.000 de oameni au luat parte la proteste menite să blocheze Tratatul de liber-schimb. Protestele au avut loc chiar în ziua în care președintele Obama s-a aflat la Hanovra pentru a promova tratatul respectiv.

Oamenii sunt îngrijorați de efectele globalizări. Se tem că o fabrică s-ar putea muta și că locurile de muncă s-ar putea pierde. Dar dacă vă uitați la beneficiile pe care le-ar putea aduce Statelor Unite sau Germaniei, comerțul liber va face ca economiile noastre să fie mai puternice”, a spus Barack Obama, președintele Statelor Unite.

Nu e întâmplător faptul că Obama face astfel de declarații tocmai la Hanovra din moment ce, potrivit statisticii europene, Statele Unite sunt cel mai important partener comercial al Germaniei. Alte state care au legături strânse cu SUA sunt Franța, Danemarca, Italia sau Austria și, trăgând linie, 21 la sută dintre exporturile europene ajung în Statele Unite.

Tratatul comercial pe care Obama și-l dorește neapărat ar urma să ieftinească produsele europene care ajung în Statele Unite și Canada. Prin urmare, mașinile sau hainele produse în Uniunea Europeană ar urma să fie vândute în cantități încă și mai mari, iar asta nu are cum să îi nemulțumească pe europeni. Pe de altă parte, și reciproca ar fi valabilă, în condițiile în care Europa este oricum invadată de produse ieftine din China, care bagă în faliment producătorii locali. Statele Unite reprezintă a doua sursă de import a Uniunii Europene, însă s-a ajuns aici după ce Rusia a primit mai multe sancțiuni economice ca urmare a anexării Crimeei.

Un studiu citat de BBC spune că economia Uniunii Europene ar putea crește cu aproape 120 de miliarde de euro în primul an de la semnarea Acordului Transatlantic, în vreme ce Statele Unite ar beneficia de echivalentul a 95 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, americanii nu par dispuși să permită firmelor europene să participe la licitațiile lor publice, iar germanii condiționează semnarea acordului de acest lucru.

Apoi, condițiile în care un produs primește dreptul de comercializare ar urma să fie uniformizate. De exemplu, dacă un medicament este autorizat în Statele Unite, acesta s-ar putea vinde fără probleme și în Europa, cu precizarea importantă că cei care contestă acordul spun că autoritățile americane sunt mult mai permisive când vine vorba de semnat autorizații de tot felul.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri