În 2013, când Anokhilal avea 21 de ani, un tribunal special din districtul Khandwa din statul indian Madhya Pradesh l-a găsit vinovat de agresarea sexuală și uciderea unei fetițe de 9 ani și l-a condamnat la moarte, în urma unui proces care a durat mai puțin de două săptămâni. În 2019, Curtea Supremă a infirmat această decizie și a dispus rejudecarea cazului.
În 2023, după rejudecare, tribunalul Khandwa l-a condamnat din nou pe Anokhilal la moarte. Și de această dată Înalta Curte din Madhya Pradesh a trimis cazul spre rejudecare la un tribunal special. În urma celui de-al treilea proces, tribunalul Khandwa l-a achitat pe bărbat la începutul lunii martie, iar pe data de 20 martie a fost eliberat după ce a petrecut aproximativ 11 ani în închisoare, relatează The Indian Express.
„Oricât de gravă este infracțiunea, sarcina probelor pentru a condamna acuzatul revine întotdeauna acuzării. Instanța trebuie să rămână întotdeauna vigilentă și să se asigure că orice concluzie a instanței se bazează pe probele prezentate în fața instanței și nu sunt influențate de emoții”, a declarat judecătorul Prachi Patel, același judecător care l-a condamnat la moarte pe Anokhilal în 2023.
La ultimul proces, opinia expertului medical care a analizat probele ADN din dosar, a înclinat balanța în favoarea lui Anokhilal. De asemenea, el a fost reprezentat de o echipă de patru avocați renumiți și profesori la Universitatea Națională de Drept, Delhi.
Cazul controversat al lui Anokhilal
Pe 29 ianuarie 2013, o fetiță de 9 ani a dispărut de acasă, dintr-un sat din Madhya Pradesh. O zi mai târziu, a fost găsită moartă. Când i-a recuperat cadavrul, poliția a adunat câteva dovezi cruciale de la fața locului: o cutie de chibrituri, un pachet de biscuiți, o monedă și opt fire de păr negru din mâna victimei.
Anokhilal, despre care martorii spuseseră că a fost văzut cu fata cu o zi înainte de dispariție, a intrat rapid sub radarul poliției, iar suspiciunile au crescut atunci când s-a descoperit că el era plecat din localitate.
Poliția a anunțat că oferă o recompensă importantă pentru informații care să conducă la capturarea lui, astfel că pe 4 februarie a fost prins.
Membrii familiei lui Anokhilal și mai mulți consăteni au spus că acesta era plecat deseori și stătea rar acasă. Cu toate acestea, acuzarea a avut martori care au spus că a fost văzut cu victima înainte de dispariția acesteia. În baza acestor mărturii, poliția l-a pus sub acuzare pe Anokhilal câteva zile mai târziu.
De altfel, aceasta a fost și singura probă prezentată în instanță, iar după un proces scurt tânărul a fost condamnat la moarte. Toți martorii acuzării au fost audiați în mai puțin de o săptămână.
Patru luni mai târziu, Înalta Curte din Madhya Pradesh a menținut sentința. Cu toate acestea, în 2019, Curtea Supremă a anulat condamnarea și a ordonat un nou proces, declarând că Anokhilal nu a primit reprezentare legală adecvată la primul proces.
În cel de-al doilea proces, instanța a numit avocați pentru asistența juridică a acuzatului, dar în cele din urmă s-a ajuns la același sentință. Înalta Curte a subliniat însă că expertul care a întocmit raportul ADN pe care s-a bazat în mare măsură acuzarea nu a fost audiat, iar acest lucru a lăsat „o problemă” în dosar. Prin urmare, cazul a fost retrimis instanței speciale pentru a treia oară.
Cele două probe majore pe care s-a bazat acuzarea au fost o declarație a unei femei, care a spus că l-a văzut pe acuzat cu fata înainte de dispariție și i-a informat părinții, precum și raportul ADN întocmit de doctorul Pankaj Srivastava, asistent chimist la Unitatea de Amprentare și ADN.
Achitându-l pe Anokhilal, judecătorul Prachi Patel și-a exprimat îndoielile cu privire la fiabilitatea teoriei „văzută ultima dată cu...”, spunând că, probabil, a existat un „decalaj de 36 de ore” între momentul în care acuzatul a fost văzut cu victima și momentul în care ar fi putut avea loc crima. Având în vedere acest lucru, „nu poate fi exclusă posibilitatea intervenției unei alte persoane”, a apreciat judecătorul.
În ceea ce privește raportul ADN, instanța a spus că acesta atestă că fata avea ADN masculin pe trup, dar dr. Srivastava a recunoscut că nu era vorba de ADN-ul lui Anokhilal.
Poliția a mai spus că ADN-ul din firele de păr găsite asupra victimei se potrivea cu cel al acuzatului, însă instanța a precizat că „există numeroase erori în ceea ce privește recoltarea, sigilarea și examinarea ulterioară a firelor de păr de pe mâna defunctei”.
Instanța a concluzionat că raportul DNA a avut multe astfel de discrepanțe și „a fost făcut incorect, iar procedurile științifice nu au fost urmate”. De asemenea, a spus că „în ciuda tuturor deficiențelor, testul ADN indică nevinovăția acuzatului”.
Editor : D.C.
