Civilii din Idleb sapă adăposturi pentru a se proteja de atacurile avioanelor siriene și ruse
Data publicării:
Numeroşi locuitori ai ultimului mare bastion insurgent din nord-vestul Siriei au săpat adăposturi subterane în care speră să-şi protejeze familiile de potopul de foc al aviaţiei Damascului şi aliatului său rus, în cazul în care se dă asaltul, relatează AFP.
În trecut, Abdel Moneim şi familia sa au supravieţuit bombardamentelor regimului sirian la Idleb refugiindu-se într-o „grotă” subterană. Pentru a supravieţui în cazul unei ofensive, tatăl a mărit adăpostul improvizat.
În ultimele săptămâni, raiduri aeriene şi bombardamente de artilerie au vizat provincia şi teritorii rebele adiacente, omorând aproximativ 50 de oameni, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).
„De zece zile lărgim grota”, spune Abdel Moneim Cheikh Jassem, în vârstă de 50 şi ceva de ani, un fost şofer de camion originar din satul Kafr Ein, în sudul Idlebului.
Adăpostul se află în grădina imobilului în care locuieşte, pe un teren gol, cu doar câţiva copaci. În urmă cu doi ani, în acest loc s-a refugiat familia atunci când un avion al regimului a aruncat un butoi cu exploziv în apropierea locuinţei.
„Tot imobilul s-a surpat, dar noi eram în grotă şi, mulţumesc lui Allah, nimeni n-a fost rănit”, îşi amintelte el.
„Înarmat” cu un târnăcop, un muncitor bătrân pe care l-a angajat, ajutat de copii săi, munceşte în adăpost, săpând încontinuu în rocă, în semiîntuneric.
SPITALE SUB PĂMÂNT
„Vom zugrăvi zidurile şi vom construi scări pentru a coborî şi urca uşor”, spune Jassem, spune tatăl a patru fete şi doi băieţi.
„Mi-e frică mai ales pentru copii, este normal când suntem o familie”, adaugă acest bărbat care poată o gelabă bej şi barbă.
În această ţară deşirată din 2011 de un război care s-a soldat cu 360.000 de morţi, Idleb este frecvent ţinta unor bombardamente aeriene.
Aviaţia este de netăgăduit un atu crucial al regimului şi al Moscovei în asalturile lor ale bastioanelor rebele şi jihadiste, cu preţul unor importante pierderi umane şi unor distrugeri colosale.
Astfel, în toate fiefurile opoziţiei, locuitorii au adoptat aceeaşi strategie - să instaleze spitale şi uneori chiar şcoli sub pământ şi să se refugieze în pivniţe pentru a scăpa de bombardamente intensive.
La 8 septembrie, o clinică instalată într-o grotă, în apropiere de localitatea Al-Hass, a fost atinsă de un atac care a avariat-o atât pe ea, cât şi o parte a materialelor ei, potrivit SOHR.
În ultimele zile, însă, bombardamentele au scăzut în intensitate, iar vineri şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a dat asigurări că nu se pregăteşte nicio ofensivă de amploare în Idleb. Însă regimul lui Bashar al-Assad adună de mai multe săptămâni întăriri militare în jurul provicniei, iar locuitorii trăiesc în frică.
Aproximativ trei milioane de oameni - dintre care jumătate sunt deplasaţi - trăiesc în regiune şi în ”buzunare” insurgente în provinciile vecine Hama, Alep sau Latakia, potrivit ONU.
Sectorul este dominat de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), o organizaţie jihadistă formată de către aripa siriană a Al-Qaida, însă în el se află de asemenea importante grupări rebele.
„EVITAREA ORICĂRUI PERICOL”
În timpul ultimului val de atacuri, Abu Mohamed a petrecut zece zile în pivniţa unchiului său, împreună cu verii săi, în sudul provinciei.
Adăpostul a fost săpat de familie încă din primii ani ai conflictului. Camera goală este slab iluminată de un neon.
Podeaua şi pereţii au fost cimentaţi, iar plafonul scund este de rocă. Au dat o gaură în el prin care să intre aerul.
Au fost coborâte înăuntru un covor de iută, un ventilator şi scaune din platic. Nişte provizii - apă, un borcan de castraveţi la saramură - au fost puse într-o nişă săpată în piatră.
„A trebuit să curăţăm grota şi să aducem lucrurile de care avem nevoie pentru a nu trebui să urcăm în casă şi să evităm orice pericol”, povesteşte Abu Mohamed, care poartă o gelabă gri şi ţine în mână un pachet de ţigări şi un mobil.