În noaptea de 7 spre 8 august, Georgia a lansat o ofensivă militară pe scară largă pentru a recupera teritoriul Osetiei de Sud, o republică separatistă. Miliţiile osetine, ajutate de trupele ruseşti de menţinere a păcii, au opus rezistenţă, dar fără prea mare succes. Rusia a început o contraofensivă, cu tancuri şi paraşutişti.
„A fost un atac asupra trupelor noastre de menţinere a păcii, mulţi au murit. Normal că cineva trebuie să răspundă pentru victime”, a spus Vladimir Putin.
Luptele din Osetia de Sud au mai durat câteva zile, timp în care armata rusă a reuşit să împingă trupele georgiene afară din republica separatistă şi să ocupe câteva oraşe de lângă graniţă. Aviaţia rusă a atacat mai multe ţinte strategice de pe teritoriul Georgiei, înclusiv capitala Tbilisi.
Prin medierea Franţei, care deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene, acordul de pace între Rusia şi Georgia s-a semnat la 16 august 2008, la Moscova. În timpul conflictului, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă, 64, cu sute de răniţi de ambele părţi. Acum, după 5 ani, situaţia dintre cele două ţări este în continuare tensionată.
Georgia a pierdut complet controlul Osetiei de Sud şi Abhaziei, două republici reparatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia. Georgia acuză puterea de la Moscova că încalcă tot timpul prevederile tratatului de pace, iar peste 20.000 de georgieni, care locuiau pe teritoriul Osetiei de Sud, sunt în continuare refugiaţi.
Experţii şi analiştii militari susţin că politica pro-occidentală a Georgiei este una dintre cauzele conflictului şi a relaţiei tensionate dintre Rusia şi fosta republică sovietică. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus clar, în repetate rânduri, că Rusia nu va accepta niciun fel de influenţă străină în spaţiul fost-sovietic. Dar în ciuda conflictului, Georgia continuă să aibă ca obiectiv aderarea la NATO.