Guvernul american investighează ipoteza ca noul coronavirus să fi provenit, totuși, dintr-un laborator biologic din Wuhan - a confirmat președintele Donald Trump, după ce în presa americană au apărut informații despre acest lucru.
The Washington Post a scris că diplomaţii americani din China au vizitat în 2018 acel laborator, unde cercetătorii chinezi studiau coronavirusuri provenind de la lilieci. Au avertizat apoi Departamentului de Stat despre lipsa unor măsuri de protecţie adecvate.
Iar Fox News a raportat că pandemia ar fi pornit din laboratorul de la Wuhan, acolo s-ar fi produs prima contaminare de la liliac la om. Dar Fox News rămâne, totuși, o televiziune considerată apropiată lui Donald Trump.
Informațiile sunt cu atât mai contrariante cu cât apar după ce mai mulţi oameni de ştiinţă au afirmat de curând că au certitudinea, dupa cercetari, că virusul este natural, că nu a fost creat în laborator şi nu a fost manipulat.
Iată dialogul de la Casa Albă pe această temă dintre corespondentul Fox New și președintele Donald Trump:
John Roberts - corespondent Fox News la Casa Albă: Domnule preşedinte, mai multe surse au spus Fox News că guvernul Statelor Unite crede cu un grad ridicat de siguranţă că deşi noul coronavirus a apărut natural, s-a răspândit dintr-un laborator de virusologie din Wuhan, unde din cauza lipsei unor protocoale de securitate, o tânără care lucra ca intern s-a infectat şi mai apoi şi-a infectat prietenul, apoi a mers la piaţa de peşte din Wuhan, de unde a început să se răspândească. Corespunde cu ce aţi auzit de la oficiali?
Donald Trump, președintele SUA: Nu pot să spun asta, John, dar auzim tot mai mult această poveste. Vom vedea. (...) Facem o analiză foarte amănunţită a acestei situaţii îngrozitoare.
John Roberts, corespondent Fox News: În vreuna dintre numeroasele convorbiri pe care le-aţi avut cu preşedintele Xi, aţi discutat despre îngrijorările Departamentului de Stat privind lipsa protocoalelor de securitate la acel laborator, raportate la Ambasada din Beijing?
Donald Trump: Nu vreau să discut despre ce am vorbit cu el despre acel laborator. Nu vreau să comentez, nu ar fi potrivit acum.
***
Ulterior, la un post de televiziune, Mike Pompeo, secretar de stat SUA, declara la rândul său: „Simplul fapt că nu ştim răspunsul, faptul că China nu ne-a dat un răspuns, cred că este grăitor. (...) Guvernul chinez trebuie să spună adevărul, să-şi asume răspunderea pentru ce s-a întâmplat şi pentru faptul că nu ne-a informat mai devreme. Am fi făcut lucrurile diferit, lumea ar fi reacţionat mai repede”.
Marea Britanie și Franța se alătură SUA
Interesant este că în acest cor al acuzațiilor s-au mai alăturat două state: Marea Britanie și Franța. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat joi că există zone de umbră în gestionarea pandemiei de coronavirus de către China, declarând publicaţiei Financial Times că „evident, s-au întâmplat lucruri pe care nu le ştim”.
La rândul său, Marea Britanie a avertizat, joi, China că va trebui să răspundă unor „întrebări dure” cu privire la apariţia coronavirusului şi de ce nu a fost oprit mai devreme.
În plus, administraţia Trump a suspendat marţi contribuţia americană la bugetul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), motivând că s-a aliniat poziţiilor chineze.
Dincolo de acest caz, avem de fapt un șir de înțepături, care ne pot da o imagine despre cum va arăta relația sino-americană.
China, acuzată că a făcut teste nucleare de putere slabă
De curând, Departamentul de Stat a acuzat China că a efectuat - în secret - teste nucleare de putere slabă.
Un raport arată că s-ar fi făcut teste nucleare la Lop Nur, în 2019. Raportul nu prezintă nicio probă cu privire la efectuarea unui test de putere slabă, dar spune că Beijingul ar fi blocat transmiterea datelor senzorilor, arată documentul dezvăluit de The Wall Street Journal.
Autoritățile independente susțin însă că nu a avut loc nicio întrerupere - de la sfârşitul lui august 2019 - a transmisiei datelor de la cele cinci staţii din China.
Statele Unite şi China sunt semnatare ale unui acord din 1996 care interzice orice explozie nucleară în lume - însă nici Washingtonul şi nici Beijingul nu l-a ratificat, spre deosebire de Franţa, Germania sau Rusia.
Anul trecut, agenţia militară americană de informaţii acuza Rusia de faptul că „probabil” nu respectă moratoriul asupra testelor nucleare - adică angajamentele pe care Moscova şi le-a asumat prin tratat, acuzaţii care nu au fost confirmate până în prezent. Dar acum suntem în momentul în care China este ținta.
Se strică raporturile geostrategice?
De ce a devenit China o țintă? Răspunsul ar putea fi de natură geostrategică și economică.
China a fost acuzată că a arătat foarte târziu lumii dovezile că există un nou virus, care se transmite de la om la om și că boala este mai gravă decât se credea. Acum, că epidemia din China a fost oarecum rezolvată, Beijingul este și într-o operațiune de refacere a acestei imagini șifonate: vrea să arate că este țara care ajută pe toată lumea în actuala pandemie, oferă ajutoare medicale și expertiză. O operațiune de PR și totodată de „soft power”.
O analiză Foreign Policy arăta recent că Beijingul ar putea profita de slăbiciunea economică pe care pandemia de coronavirus a adus-o în statele din Vest și ar putea prelua ieftin companii-cheie aflate în dificultate, ceea ce i-ar spori pârghiile. De aceea, Statele Unite și Uniunea Europeană ar trebui să restricționeze preluarea unor companii în sectoare sensibile, scria revista de politică externă.
Pe de altă parte, potrivit The Economist, există specialiști în politică externă care avertizează că această pandemie va rămâne în amintire nu numai ca o catastrofă umană, ci și ca un punct de cotitură în materie geostrategică, dincolo de care America nu va mai fi cel mai important actor.
Editor: Luana Păvălucă