Maladiile infecţioase şi pandemiile au fost însoţite de-a lungul istoriei de mai multe zvonuri şi informaţii false, afirmă DPA într-un articol publicat joi, citat de Agerpres.
Confruntându-se cu o ameninţare invizibilă, anumiţi oameni dau dovadă de multă creativitate în încercarea lor de a găsi un sens pentru lucrurile pe care nu pot să le înţeleagă sau să le vadă în mod direct.
Otrăvirea fântânilor
În timpurile străvechi, molimele erau considerate pedepse trimise de către zei. În anul 430 î.e.n., epidemia de ciumă de la Atena ar fi ucis un sfert din populaţia oraşului.
"În rândul locuitorilor din Atena circula zvonul potrivit căruia spartanii, duşmanii atenienilor, ar fi otrăvit fântânile", a explicat Karl-Heinz Leven, un istoric în ştiinţe medicale la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania.
Factorul declanşator al acelei epidemii de ciumă a rămas necunoscut până în zilele noastre.
Ţapi ispăşitori
Fântânile au fost de asemenea o sursă de suspiciune în timpul epidemiei de ciumă bubonică din secolul al XIV-lea e.n., care a decimat Europa.
De la acea dată, zvonurile care au început să circule spuneau că evreii ar fi otrăvit apa, iar numeroase comunităţi evreieşti au fost alungate din oraşe şi mulţi membri ai lor au fost ucişi.
În prezent, este dovedit ştiinţific că "Moartea Neagră" a fost răspândită de purici şi putea să se transmită de la o persoană la alta inclusiv pe calea aerului.
Război biologic
O altă teorie comună a conspiraţiei legată de bolile infecţioase este aceea a războiului biologic. Ea a apărut în Statele Unite spre sfârşitul Primului Război Mondial, când gripa spaniolă începuse să se răspândească.
"Mulţi au crezut, de exemplu, că aspirina fusese îmbogăţită cu o substanţă cauzatoare de boli şi a fost importată în America", a declarat Nicolai Hannig, un istoric din Munchen.
Sursa epidemiei de gripă spaniolă a fost studiată pentru prima dată în anii 1930, iar cercetătorii au descoperit că aceasta era de origine virală.
Editor: I. I.
