Cel mai mare producător de petrol ar putea fi listat pe bursă
Arabia Saudită și Iranul sunt cele mai mari state din Orientul Mijlociu și, de fapt, cele două popoare s-au războit încă de la începuturile Islamului. Ambele sunt state musulmane, dar saudiții sunt de rit sunit, în vreme ce iranienii sunt șiiți. Rivalitatea durează așadar de 1.300 de ani și simplificând foarte mult, și iranienii și arabii se consideră adevărații urmași ai profetului Mahomed.
Dar diferența dintre conflictele tribale din evul mediu și tensiunile din zilele noastre o fac exact capacitățile de luptă ale celor două state.
Mari producătoare de țiței și gaze, Arabia Saudită și Iranul au fost capabile să se înarmeze cu arme moderne, fie de la ruși, fie de la americani. De exemplu Iranul încă mai are în serviciu avioane de luptă F14, primite de la americani la finalul anilor 70, înainte de Revoluția Islamică, în vreme ce Arabia Saudită operează de câțiva ani mult mai modernele avioane F15, tot americane.
În același timp, Iranul dezvoltă de câțiva ani, cu asistență civilă rusească, sau militară nord-coreeană, un program de înarmare nucleară.
Iranul și Arabia Saudită s-au luptat până acum prin intermediul unor interpuși. De exemplu, Arabia Saudită a invadat anul trecut Yemenul pentru a pune capăt unui război civil, împotriva unor rebelii șiiți, finanțați în opinia saudiților de către Iran.
În Irak și Siria situația este cumva inversă. Iranul a trimis în regiune trupe care sprijină regimul Asad, dar nu atât împotriva Statului Islamic, organizație radicală sunită, cât mai ales împotriva opozanție finanțate și înarmate de Arabia Saudită.
Desigur, religia nu explică în totalitate rivalitatea saudito-iraniană, care a ajuns la un alt nivel după ce omenirea a avut tot mai multă nevoie de petrol.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Arabia Saudită este al doilea producător mondial, iar Iranul este al șaptelea. Asta pentru că în ultimii ani a fost supus unor sancțiuni internaționale, care au fost însă ridicate din acest an.
La începutul anului, executarea unui lider șiit de către Arabia Saudită a provocat o mișcare de stradă în capitala Iranului. Mulțimea furioasă a atacat și incendiat ambasada Arabiei Saudite din Teheran, o acțiune ce amintea de criza ostaticilor americani din 1980.
Iranul și Arabia Saudită au rupt relațiile diplomatice iar acum comunitatea internațională încearcă să evite izbucnirea unui război între cele două puteri regionale. Oricum, această criză complică și mai mult situația din Siria, îndepărtând și mai mult un final al conflictului care a afectat și Europa.
Joburi distruse de ieftinirea țițeiului
În cursul zilei de ieri, petrolul Brent a coborât la 32 de dolari și 85 de cenți și dacă nu se schimbă nimic în perioada următoare, e doar o chestiune de timp până când barilul va scădea sub 30 de dolari. Pe lângă tensiunile tot mai mari dintre Iran și Arabia Saudită, sunt șanse mari ca Aramco, companie petrolieră de stat saudită, să fie listată la bursă. E de fapt, cel mai mare producător de petrol din lume și listarea ar urma să acopere deficitul bugetar al saudiților.
În funcție de adâncimea și vechimea zăcămintelor, producția unui baril de petrol din România costă între 30 și 40 de dolari. Cotația oficială a țițeiului coborâse ieri sub 33 de dolari, așa în acest moment, cele mai multe zăcăminte de la noi nu mai sunt rentabile.
O parte au intrat deja în conservare, în vreme ce retehnologizarea altora a fost amânată pe termen nelimitat. Direct sau indirect, aproape 100.000 de locuri de muncă din România depind de industria petrolieră și toate sunt puse în pericol de țițeiul tot mai ieftin.
Există și o veste bună, căci în 2016, prețul benzinei românești are șanse mari să rămână sub 5 lei pe litru. E drept, vorbim de o scădere mult mai puțin spectaculoasă decât cea a țițeiului, dar asta pentru că jumătate din prețul benzinei îl fac taxele. Dacă prin absurd petrolul ar fi gratis, românii tot ar plăti cam 2,5 lei pe litrul de benzină.
Spre deosebire de România, Arabia Saudită și alte state din zona Golfului au costuri mult mai mici cu producția țițeiului. Saudiții extrag barilul de petrol chiar și cu 5 dolari, dar asta nu înseamnă că ieftinirea masivă a barilului nu le-a afectat economia.
În 2015 bugetul saudit a pierdut din această cauză cu 100 de miliarde de dolari. Guvernul trebuie să compenseze cumva și, spun cei de la Financial Times, ar putea lista la bursă compania de stat Aramco. E de fapt cea mai mare companie petrolieră din lume, care produce peste 12% din țițeiul care se consumă la nivel mondial.
Încă se fac calcule referitoare la cât ar putea să valoreze un astfel de gigant petrolier și estimările variază între 1.000 și 10.000 de miliarde de dolari. Ca termen de comparație, Apple, cea mai valoroasă companie din lume în acest moment, este cotată la mai puțin de 600 de miliarde de dolari.
E drept că un investitor occidental ar putea avea un cuvânt de spus când vine vorba de nivelul producției Aramco și implicit prețul barilului ar putea să crească. Depinde însă ce pachet de acțiuni vor pune la bătaie saudiții. Foarte probabil acesta va fi minoritar.
Citiți și De ce nu se ieftinesc carburanţii. Benzinarii aruncă vina în curtea Guvernului
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
