Ce state au introdus dreptul de a te deconecta de la job. Când a apărut această necesitate și ce înseamnă, de fapt

Data actualizării: Data publicării:
Muncă suplimentară. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
Muncă suplimentară. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock

Angajații australieni pot acum să ignore apelurile și e-mailurile legate de muncă datorită unei noi legi denumite "dreptul de a te deconecta", concepută pentru a reduce invazia e-mailurilor și apelurilor de muncă în viața personală. Măsura a intrat în vigoare de luni, 26 august. Dar ea este activă în mai multe state europene, precum Spania, Portugalia, Belgia.

Dreptul la a te deconecta înseamnă că angajații nu ar trebui să fie obligați să răspundă sarcinilor de serviciu sau unor comunicări de serviciu (venite prin intermediul telefonului, laptopului, altor mijloace electronice), în afara programului lor obișnuit de lucru.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Franța, prima țară care a introdus acest drept

Franța a fost pionieră în introducerea acestor reguli în 2017 și, după un an, a amendat firma Rentokil Initial cu 60.000 de euro pentru că a cerut unui angajat să aibă telefonul mereu deschis.

Belgia a introdus legislație în acest sens din aprilie 2023 și din octombrie a reformulat-o, astfel încât măsurile se aplică firmelor cu sau peste 20 de angajați. 

Franța a fost urmată de Spania, Portugalia, Belgia. Grecia a introdus de asemenea legislație în această privință, actualizată relativ recent, în martie 2024. 

Dreptul la deconectare se referă la dreptul unui lucrător de a se putea deconecta de la locul de muncă și de a nu fi nevoit a se angaja în comunicații electronice legate de muncă, cum ar fi e-mailuri sau alte mesaje, în afara orelor de lucru.

În lume, o serie de țări din America de Sud (Brazilia, Peru, Argentina, Chile, Columbia), în Mexic au fost luate de asemenea măsuri pentru acest drept.

Strategii juridice

Acolo unde acest drept a fost introdus, diferitele jurisdicții au adoptat strategii juridice diferite pentru punerea sa în aplicare și au adoptat abordări diferite în ceea ce privește aplicarea sa. Unele țări au fost mulțumite să permită abordarea acestui subiect prin cadrele juridice existente care reglementează timpul de lucru și perioadele de odihnă obligatorii.

Susținătorii spun că legea permite lucrătorilor să evite o invadare constantă a vieții lor personale de către e-mailurile, mesajele și apelurile de muncă, o tendință care s-a accelerat de când pandemia de COVID-19 a permis lucrul de acasă.

În România nu există reglementări directe cu privire la dreptul la deconectare, însă legislația muncii reglementează într-un mod restrictiv durata timpului de lucru, arată un raport al fundației Friedrich Egbert. 

Acesta semnalează:

„În ciuda prevederilor legale, angajații care lucrează la distanță se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește echilibrul dintre timpul de lucru și viața privată. În contextul creat de pandemia de Covid-19, situația necesită ca angajaților să le fie recunoscut un drept la deconectare specific.”

Durata legală maximă a timpului de lucru nu poate să depășească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. În cazul telemuncii, angajatul trebuie să îți exprime acordul în scris pentru ore suplimentare.

O hartă a dreptului la deconectare, pe țări, a fost realizată de specialistul în legislația muncii Stefano de Luca Tamajo și poate fi accesată pe site-ul iuslaboris.com. 

Psihologii atenționează că disponibilitatea de a munci, chiar și atunci când avem zile libere, se poate transforma în hărțuire, confirmă euronews.ro.

Fie că vorbim de o simplă întrebare, fie despre o problemă de rezolvat, angajatorii nu ezită să întrerupă vacanța angajaților, arată ultimul studiu al unei platforme de specialitate.

Sunt persoane care au spus că s-au simțit lezate de faptul că au fost sunate de angajatori atunci când erau în concediu.

Importanța dreptului salariaților de a se deconecta

Principalul obiectiv al dreptului de a se deconecta este protecția vieții private a salariaților și delimitarea în concret, mai eficientă, a timpului de muncă de timpul de repaus. Cu toate acestea, asigurarea unui astfel de drept salariaților ar putea aduce potențiale beneficii și angajatorilor.

Utilizarea dispozitivelor inteligente și a aplicațiilor pentru comunicații electronice legate de muncă dintr-un alt loc decât cel organizat de către angajator poate ridica diverse probleme cu privire la confidențialitate și protecția datelor cu caracter personal. Astfel, instituirea unei interdicții de a accesa aceste mijloace după un interval de timp ar putea un impact benefic asupra activității angajatorului, întrucât salariatul nu ar mai avea acces la informații ale angajatorului în afara programului de lucru.

Pe de altă parte, o astfel de interdicție ar putea conduce la o scădere a cauzelor introdu-se de către salariați în instanță care au ca obiect fie hărțuirea pe motiv că angajatorii solicită prestarea muncii în afara programului de lucru, fie compensarea orelor suplimentare prestate fără o solicitare expresă din partea angajatorului.

Tot experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea angajatorilor să se schimbe: încet-încet corporațiile mari vor prelua și aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.

 

Editor : Marina Constantinoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri