Va fi una dintre cele mai mari listări din istoria Bursei de la Varşovia, unde polonezii au desfăşurat toate privatizările importante din ultimele două decenii.
Atunci când privatizează, fie şi parţial, o companie de stat, guvernul Polonez apelează la o reţetă simplă: listarea pe bursă. Este şi cazul companiei naţionale de transport feroviar de marfă, PKP Cargo a cărei ieşire pe bursă ar urma să îi aducă statului polonez 380 de milioane de euro.
Transportatorul feroviar de marfă nu va fi vândut în totalitate, ci va fi listată doar o participaţie de 50%, minus o acţiune, ceea ce înseamnă că statul va asigura în continuare conducerea companiei. O parte din acţiunile scoase la vânzare vor fi distribuite angajaţilor companiei, care, în aşteptarea listării au primit şi garanţia că nu vor fi daţi afară în următorii trei ani.
În acelaşi timp, atât angajaţii companiei cât şi investitorii de pe bursă îşi vor împărţi dividendele generoase pe care promite să le ofere PKP Cargo. Iar compania are din ce să ofere dividende, căci anul trecut a avut un profit operaţional de peste 170 de milioane de euro.
Tot în estul Europei, în România, o companie asemănătoare, CFR Marfă, trece printr-un nesfârşit proces de privatizare. Spre deosrebire PKP Cargo, CFR Marfă nu a fost listată pe bursă, ci a fost scoasă la licitaţie.
După ce a dat un avans de 30 de milioane de euro, câştigătorul licitaţiei, Grupul Feroviar Român, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, a primit o păsuire de câteva luni din partea Guvernului pentru a face rost de restul de 170 de milioane de euro prin care tranzacţia ar fi închiată. Aşadar, privatizarea rămâne sub semnul întrebării şi, dacă nu se va realiza, nu va fi singura privatizare ratată din ultimii 20 de ani.
Totuşi, în ultima vreme, guvernul României a încercat să imite şi modelul polonez. Însă rezultatele nu au fost aceleaşi. De curând statul a reuşit să vândă pe bursa de la Bucureşti 10% din acţiunile Nuclearelectrica, pentru aproximativ 70 de milioane de euro. Este o valoare de două ori mai mică decât evaluările pe care le făcea în urmă cu câteteva luni Fondul Proprietatea.
Statul a mai încasat 70 de milioane de euro şi în primăvară, când a vândut pe bursă 15% din acţiunile Transgaz. Este cel mai mic preţ pe care ar fi putut să îl obţină.
De celaltă parte, numai în 2010, statul polonez a reuşit să încaseze peste 6 miliarde de euro din listarea companiilor de stat. Însă banii obţinuţi pe bursă reprezintă doar ultima dintr-o serie lungă de diferenţe fundamentale între România şi Polonia.
În Polonia companiile de stat sunt cu adevărat petrformante şi tocmai de aceea sunt vândute la preţuri atât de mari. Iar această performanţă a fost obţinută din voinţa politicienilor, care au ferit companiile de stat de contracre cu diverse firme-căpuşă. Şi tot voinţa politică a făcut ca Bursa de la Varşovia să fie una mult mai mare decât cea de la Bucureşti.
Prin urmare şi numărul investitorilor dorinici să cumpere acţiuni ale companiilor de stat este mai ridicat, iar aceasta este a doua mare diferenţă între România şi Polonia.