BUSINESS CLUB. Corupție în armata chineză. Un general ar fi luat mită 100 de milioane de dolari

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În luna martie, general-locotenentul Gu Junshan, adjunct al departamentului de logistică al armatei chineze a fost acuzat de luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi deturnare de fonduri. Însă ceea ce părea iniţial un caz izolat de corupţie s-a transformat rapid într-un uriaş dosar în care mita şi prejudiciul total se ridică la 5 miliarde de dolari.

O revistă din Hong Kong, citată de Reuters, spune că o mare parte din mită era achitată în aur. Generalul Gu prefera îndeosebi statuete din metale preţioase care îl înfăţişau pe Buddha. Iar când oferea mită, umplea maşini cu lingouri şi le înmâna cheile celor cărora le cerea favoruri.

Procurorii spun că generalul era membrul unei reţele care trafica sute, dacă nu chiar mii de posturi în armata chineză. Şi, cu cât era mai importantă poziţia, cu atât mita în bani şi aur era mai mare.

Însă dosarul a crescut mult în greutate în momentul în care printre cei acuzaţi a apărut şi Xu Caihou, un general cu vechime care a fost timp de opt ani vicepreşedintele Comitetului Militar din Partidul Comunist de la Beijing.În octombrie, Xu a recunoscut că a luat mită.

Acest caz de corupţie este văzut de unii analişti ca o tentativă a preşdintelui Xi Jinping de a-şi spori influenţa asupra armatei, folosindu-se însă de existenţa unor cazuri de corupţie reale.

Pe lângă faptul că vrea ca armata să fie comandată de oameni care îi sunt loiali, preşedintele înţelege importanţa eradicării corupţiei militare. Armata Chineză trece printr-un proces de modernizare şi reorganizare în condiţiile în care Beijingul este implicat în mai multe dispute teritoriale Mările Chinei de Sud şi de Est.

În plus, în momentul în care a devenit preşedinte, Xi Jinping a promis să combată corupţia în toate structurile statului.Iar marea problemă nu este în armată, ci în administraţiile regionale, unde comportamentul şi influenţa unor lideir locali scoate periodic oamenii în stradă.

Protestează îndeosebi micii antreprenori care spun că trebuie să plătească mită ca să îşi poată derula afacerile în linişte.